Neamțul cere, rămâne de văzut ce bani va da Ministrul Varga / Solutii pentru nenorocirile de la inundatii

i slobozia 2

Șase mari investiții pe cursuri de apă din județul Neamț au nevoie urgentă de finanțare sau de cotinuarea finanțării pentru ca mii de nemțeni să nu mai devină sinistrați la inundații. Aceasta a fost concluzia care a fost trasă după ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență de ieri condusă de prefectul George Lazăr.
Numai trecerea în revistă a acestor obiective de investiții dă notă despre dimensiunea financiară a costurilor lucrărilor care trebuie realizate sau continuate și rămâne de văzut ce final va avea demersul de ieri al CJSU care, pe fiecare obiectiv în parte, a votat câte o rezoluție prin care conducerea Apelor Române Neamț urmează să facă demersuri pe cale ierarhică, solicitări care să ajungă în mapa Luciei Varga, Ministrul Delegat pentru Ape și Păduri.
Două dintre lucrările necesare sunt în comuna Ion Creangă: „Pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Recea din comuna Ion Creangă”, respectiv „Amenajarea albiei râului Siret în localitatea Ion Creanga,comuna Ion Creanga, judeţul Neamţ”.
Alte câteva sunt tot în zona de est a județului: ”Finalizarea lucrărilor din etapa a II-a la obiectivul de investiţii Amenajarea albiilor râului Siret şi Moldova la Roman, judeţul Neamţ”, „Refacerea amenajării râului Moldova în zona sursei de alimentare cu apă a oraşului Roman (frontul Pildeşti – Simioneşti), judeţul Neamţ, „Refacere dig râu Siret la Adjudeni – Tămăşeni, judeţul Neamţ, Etapa a II-a”.
La concurență cu cele două râuri mari cunoscute pentru dezastrele provocate, în Neamț, în ultimii ani, se află și un pârâu, din județ, Cracăul. Astfel că finalizarea obiectivului de investiţii „Amenajarea râului Cracău la Slobozia, judeţul Neamţ” a fost și el dezbătut de ordinea de zi. Și e un subiect cu atât mai interesant cu cât, dincolo de detalii tehnice (pârâul șerpuiește practice prin anexa Slobozia din orașul Roznov; în urmă cu ceva ani au fost afectate ¾ din cele 1200 de locuințe în urm unor inundații), proiectul în sine dovedește felul păgubos în care instituțiile statului investesc bani (atunci când o fac).
Respectivul proiect (beneficiar Apele Române) a fost aprobat de prin 2008, valoarea lucrărilor (de realizarea a unui canal de fugă în care să ajungă surplusul de apă) fiind de circa 10 milioane euro. Proiectul a demarat, a trecut și peste etapa de preluare a terenurilor de la proprietari, au avansat și lucrările din care s-au efectuat peste 80 % și… a fost stopat din lipsă de finanțare. Tipic românesc, adică s-au investit peste 8 milioane de euro și lucrarea nu e terminată deși ar trebui mai puțin de 2 milioane de euro.
Autoritățile județene arată – pe bună dreptate! – cu degetul spre București, beneficiarul lucrării fiind Apele Române. Pe la Ministerul Apelor, pe la Departamentul Ape și Păduri și în fruntea regiei Apele Române s-au perindat diverși șefi și politicieni cărora numai la Slobozia și la Cracău nu le-a stat mintea. Ba, vorba unor politicieni nemțeni, fiind vorba, în general, de șefi de prin Ardeal, în ultimii ani, în timp ce investiția de pe Cracău stagna (la fel și altele din Neamț), s-au pompat bani serioși în noi investiții. Unde altundeva decât în Ardeal!…


Ministrul Lucia Varga a fost în Neamț, în urmă cu două săptămâni, la o dezbatere având ca suviect noul Cod Silvic. Profitând de oportunitate, autoritățile nemțene și parlamentarii prezenți la discuție au invitat-o pe șefa apelor și pădurilor din România să vadă o parte din aceste problem care țin de posibila generare a unor efecte negative la inundații. Ministrul a fost la Ion Creangă și la alte două obiective, a văzut, a promis că va încerca să asigure finanțări. Dar a cerut o evidență la zi a acestor investiții.
Ei bine, în fond asta a făcut ieri CJSU – a pus pe hârtie obligația celor de la Apele Române Neamț de a trimite șefei lor situația exactă cu aceste proiecte. Rămâne de văzut dacă liberal Lucia Varga chiar va mișca din loc aceste blocaje care reprezintă un risc pentru mii și mii de nemțeni sau dacă centralizarea și sarcinile de ieri nu rămân niște hârtii fără valoare trimise de nemțeni și așezate, la București, pe vreun raft prăfuit.

Daniel VINCA