“Riscul infecţios” a atins cote alarmante, susţin oficialii, şi impun reguli stricte pentru îmbălsămare şi înmormântare
Direcţia de Sănătate Publică va stabili gradul de risc şi măsurile care se impun pentru fiecare caz în parte Ministerul Sănătăţii a elaborat metodologia de încadrare a riscului infecțios pentru decedații cu boli infecțioase. Potrivit noului ordin, vor avea condiţii stricte de îmbălsămare şi înmormântare inclusiv bolnavii cu hepatite. În funcţie de cauza morţii, unele cadavre nu vor fi îmbălsămate, ci doar pulverizate cu dezinfectant.
Direcţia de Sănătate Publică va stabili gradul de risc şi măsurile care se impun pentru fiecare caz în parte
Se va proceda la introducerea mortului în doi saci de vinil şi apoi într-un sicriu care trebuie sigilat, iar în unele situaţii, după introducerea sicriului în groapă se procedează la stropirea cu var şi, în cele din urmă, la acoperirea cu pământ. Direcţiile de sănătate publică judeţene vor elibera avizul de înmormântare pe baza certificatului constatator al decesului, cu încadrarea cauzelor decesului în tipul de risc infecţios (risc înalt, mediu şi minor), iar tanatopractorii, autopsierii precum și întreg personalul prestatorilor de servicii funerare care vine în contact cu persoanele decedate vor duce la îndeplinire prevederile ordinului. Normativul se află, de două zile, în dezbatere publică, fiind publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii. “Îmbrăcarea, pieptănarea, procedurile de igienizare și de îmbălsămare a decedatului pot duce la infectare cu un agent pathogen, iar unele particularități de patogenitate și de rezistență a agenților patogeni în mediu și cadavre care fac ca atât corpul, cât si fluidele corporale, post mortem, să rămână infecțioase suficient timp pentru a prezenta risc de transmitere prin contact direct sau indirect”, subliniază Ordinul, în expunerea de motive. “Se acoperă faţa cadavrului cu o mască” Precauțiuni specifice pentru contactul cu decedații cu boli cu risc înalt de transmitere sunt, potrivit proiectului de act normativ, următoarele: se interzice îmbălsămarea decedatului; se interzic practicile obișnuite de igienizare: spălare, îmbrăcare, pieptănare, cosmetizarea cadavrului; se pulverizează dezinfectant peste cadavru; se acoperă fața cadavrului cu o mască;de asemenea se vor acoperi și alte orificii cu potențial de eliminare a fluidelor/secrețiilor pentru a scădea riscul de infectare prin picături infecțioase de aerosoli; cadavrul se introduce în doi saci rezistenţi, de vinil, iar după introducerea cadavruluiîn fiecare sac, acesta se pulverizează cu dezinfectant, urmat de introducerea în sicriu; sicriul se închide şi se sigilează; peste sicriu se toarnă var cloros şi ulterior angajaţii cimitirului vor acoperi sicriul cu pământ; groapa trebuie să aibă o adâncime de minimum 3 metri. În această categorie se includ decesele prin variolă, rabie, antrax, febre virale hemoragice(Lassa, Ebola, Marburg, febra galbenă, tifos exantematic, pesta (ciuma). În cazul persoanelor decedate care au avut boli cu risc mediu, respectiv pentru persoanele care au decedat cu infecţie HIV, hepatite B, C, holeră, dizenterie, salmoneloze, la care există scurgeri defluide/materii fecale, se va folosi un sac/doi saci, după caz, înainte de introducerea în sicriu a decedaților. La cadavrele fără scurgeri de fluide se permite îmbălsămarea; se permit practicile obișnuite de igienizare: spălare, îmbrăcare, pieptănare, cosmetizarea; se permit manipularea, vizualizarea și contactul direct cu cadavrul, dar se pulverizează dezinfectant peste cadavru; se obturează cu vată îmbibată în dezinfectant orificiile cu potențial de eliminare a fluidelor/ secrețiilor; persoanele care manipulează cadavrul, îmbrăcămintea și obiectele contaminate cu secreții ale decedatului vor purta obligatoriu echipament standard deprotecție indiviuală; se efectuează dezinsecția în spațiile în care a stat bolnavul înainte de a decedasispațiile în care a fost păstrat după deces, inclusiv îmbrăcămintea acestuia în cazul bolilor cu transmitere digestivă. Pentru persoanelecare au decedat cu infecţie HIV, hepatite B, C şi encefalopatii spongiforme transmisibile,la care există scurgeri de fluide, se interzice îmbălsămarea decedatului; se interzic practicile obișnuite de igienizare: spălare, îmbrăcare pieptănare, cosmetizarea decedatului; se pulverizează dezinfectant peste cadavru; se va acoperi fața decedatului cu o mască, de asemenea se vor acoperi și alte orificii cu potențial de eliminare a fluidelor/secrețiilorpentru a scădea riscul de infectare prin picăturiinfecțioase de aerosoli; cadavrul se introduce în doi sacirezistenți de vinil, iar după introducerea cadavruluiîn saci, se pulverizează cu dezinfectant, urmat de introducerea în sicriu. La “risc mediu” figurează şi salmoneloza, tuberculoza pulmonară, difteria, boala meningococică (netratată), scarlatina, bruceloza, leptospiroza, infecţia cu Stafilococ auriu meticilinorezistent (MRSA) (în cazul în care există dovezi medicale). La decedaţii cu “risc minor” nu este necesară folosirea sacilor pentru cadavre În categoria “risc minor” figurează celelalte boli infecţioase, nespecificate în primele două categorii. În aceste cazuri se permite îmbălsămarea decedatului, se permit: manipularea, vizualizarea și contactul direct cu cadavrul şi nu este necesară folosirea sacilor pentru cadavre.
Geanina NICORESCU
