În minivacanța de Rusalii, nemțenii s-au relaxat, în marea lor majoritate. Unii, însă, au exagerat cu alcoolul ori și-au dat frâu liber furiei, pornind scandaluri și bătăi ce au fost potolite de polițiști.
Cele mai multe dintre scandalurile la care polițiștii au fost chemați să intervină s-au produs în familie, în majoritatea cazurilor femeile fiind cele care au fost bătute de soți, de parteneri. „În 6 cazuri s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie. De sâmbătă până luni dimineață, 20 iunie 2016, polițiștii nemțeni au fost solicitați pentru a interveni în 36 de stări conflictuale produse între membrii familiei, în cele mai multe cazuri între partenerii de viață. Polițiștii au aplanat aceste conflicte izbucnite spontan sau pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, aplicând 11 sancțiuni contravenționale conform Legii 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcarea a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice“, a declarat subinspectorul Elena Bulgărea, ofițerul de presă al Poliției Neamț.
Dintre aceste situații, în urma cercetărilor efectuate la fața locului au fost întocmite șase dosare penale privind săvârșirea infracțiunii de violență în familie, în majoritatea cazurilor victimele fiind femei, în calitatea de soție, concubină sau prietenă, a mai precizat ofițerul de presă.
*Nuanțele violenței familiale
Potrivit Codului Penal, violența în familie este infracțiune. Aceasta înseamnă, conform definiției dată de legea penală, orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Această infracțiune este adusă odată cu noul Cod Penal intrat în vigoare în februarie 2014 și este reglementată prin articolul 199.
*Sfaturi preventive ale Poliției Neamț
Pentru a preveni săvârșirea infracțiunilor împotriva vieții sau sănătății personale, victimele abuzurilor familiale pot uza de instituția ordinului de protecție. „În conformitate cu art. 23 din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre măsurile, obligațiile sau interdicțiile indicate expres de lege“, a mai spus ofițerul de presă.
Între aceste măsuri se numără:
– evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate.
– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei. Fără îndoială, măsura are în vedere cazurile în care cei agresați au ales sau au fost obligați să părăsească locuința pentru a evita continuarea sau repetarea comportamentului agresiv;
–limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
– obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate. Întrucât legea nu stabilește o anumită distanță, aceasta urmează să fie indicată expres de către instanță în ordinul de protecție;
–interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic.
– interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
– obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
– încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Durata măsurilor de protecție dispuse de instanța de judecată este determinată în mod explicit de către judecător. „Cu toate acestea, durata pentru care le-au luat nu poate depăși șase luni de la data intrării în vigoare a ordinului de protecție. Chiar dacă decizia nu indică în mod expres durata măsurilor luate, ele vor intra în vigoare pentru o perioadă de șase luni de la data emiterii“, mai precizează sursa citată.
Competența de emitere a ordinului de protecție aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința victima. (Sursa foto: semneletimpului.ro)
Cristina IORDACHE