Până la data de 1 octombrie, un pachet legislativ deosebit de important pentru firmele private, va fi implementat, astfel încât se va asigura un cadu funcţional corect şi relaxat al mediului privat, a declarat, sâmbătă, la sediul PSD Neamţ, Ilan Laufer, ministrul Mediului de Afaceri. Prima lege din pachetul legislativ este cea a Parteneriatului Public-Privat, care ar putea fi votată în luna septembrie, şi care oferă facilităţi mai mari decât legile precedente, mai ales în domeniul fiscal. O a doua lege, extrem de importantă, care delimitază, într-un anumit plan, unele fapte de corupţie, este Legea Lobby-ului. Aşteptată şi discutată de ani de zile, „această lege va permite realizarea unei apropieri mai mari dintre administraţie şi mediul privat”, a spus ministrul Mediului de afaceri. Lobby-ul, această activitate care există şi este reglementată în toate ţările UE, nu a putut fi reglementată şi în România. Au fost iniţiate două proiecte, dintre care unul în 2010, şi respins în 2013. Anul acesta, în aprilie, deputaţi au discutat în Comisia Juridică despre o nouă formulă, iar o lună mai târziu, Călin Popescu Tăriceanu vorbea din nou, despre necesitatea de a promova această lege. În forma sa iniţială, propunerea preciza că parlamentarilor şi miniştrilor le este interzisă desfăşurarea activităţii de lobby. Comisia juridică a înlăturat însă articolul respectiv şi a adăugat o breşă prin care aleşii pot influenţa politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor. Se propunea ca parlamentarii şi consilierii judeţeni „pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum şi ale oricăror persoane fizice sau juridice, în relaţia cu autorităţile centrale sau locale sau instituţiile publice, fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de prezenta lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalităţi”. Formula Lobby se referă la „ influențarea legitimă a deciziilor politice, prin activități de comunicare profesionist realizate, care implică experiență legislativă, tehnici discursive si abilități strategice. Prin lobbying se înțelege activitatea unui grup (sau persoană) care încearcă să determine puterea legislativă sau executivă să adopte o poziție sau să ia o decizie care să servească interesele legitime ale respectivului grup. În plus, prin lobbying (activitatea de lobby), factorii decizionali -parlamentarii, reprezentanții administrației publice centrale și locale etc. – pot beneficia, prin intermediul acestor grupuri, de experiența unor specialiști în diferite domenii. Dintr-un alt punct de vedere, lobbying-ul constituie un mecanism prin care se menține legătura dintre alegători și aleșii lor, pe durata mandatului acestora din urmă”. În România este foarte persistentă confuzia între trafic de influență și lobby, mulți oameni considerându-le sinonime. Legea Prevenirii. O altă lege, poate cea mai aşteptată, prevede „531 de contravenţii pentru care contribuabilii nu vor mai fi sancţionaţi la controale făcute de instituţile statului, pentru acestea primind un termen de remediere de 90 de zile. După expirarea termenului de remediere, autorităţile respective vor demara obligatoriu, în termen de încă 10 zile, un nou control la firmele în cauză, în urma căruia vor aplică sancţiunile dacă nu s-au îndreptat neregulile”, a precizat ministrul Mediului de Afaceri În cazul în care firma mai face aceeaşi abatere în termen de 3 ani, este sancţionată direct, fără să mai beneficieze de păsuirea de 90 de zile încă o dată. Proiectul de lege se numea iniţial „legea prevenţiei”, însă a fost modificat de Guvern înainte de a-l transmite la Parlament în „Legea prevenirii”, întrucât prima formă a cuvântului „prevenţie” se referă la arestul preventiv, măsură care nu are nicio legătură cu viitoarele dispoziţii lagale. Legea va instaura un echilibru în activitatea de control, autorităţile doresc să elimine zicala zicala potrivit căreia „de moarte si de Fisc nu poţi scăpa”. Noua lege prevede un comportament prietenos faţă de contribuabil. Cu toate acestea, va exista o listă neagră a societăţilor comerciale care au înregistrat un comportament fiscal neadecvat şi o listă cu partenerii lor de afaceri de pe lanţul de activitate. În momentul de faţă pot fi puse amenzi de până 2.000 de lei pentru că nu este orarul pe uşă, sau 5.000 lei pentru că nu se înmânează un bon.
Mariana OLTEAN TUDOSE
