Mihail Sadoveanu, 135 de ani de la naștere

sadoveanu Simpozionul „Mihail Sadoveanu – controverse“

În organizarea Asociației „Lumina Moldovei“, în sala Primăriei din Târgu Neamț, în ciclul de întruniri „Luminile Cetății“, a avut loc recent simpozionul „Mihail Sadoveanu – controverse“, consacrat revelării unor aspecte mai puțin cunoscute din biografia și creația marelui scriitor. În deschidere, pr. arhim. Mihail Daneliuc, de la muzeul „Mihail Sadoveanu-Visarion Puiu“ de la Vovidenia, Mănăstirea Neamț, a vorbit despre un „Sadoveanu, altfel“, un Sadoveanu care „a făcut o pocăință tainică privind aderența sa la masonerie, trăindu-și ultimii ani de viață la mănăstire“. Vorbitorul a recurs la amintirile pr. Vasile Vasilache, doctor în teologie, fost deținut politic și plecat apoi în exil în SUA, prieten cu Sadoveanu, care l-a vizitat pe acesta la schitul Pocrov, remarcând că citea și intona Prohodul Domnului. „Sadoveanu știa foarte bine istoricul mănăstirii Neamț și i l-a prezentat lui Gheorghiu-Dej, în 1955, când l-a invitat să viziteze așezământul monahal, obținând o sumă importantă de bani pentru restaurarea acestei vetre a ortodoxiei. Tot Sadoveanu a contribuit decisiv la amenajarea mormântului Veronicăi Micle, de la mănăstirea Văratec“.

În cuvântul său, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, s-a referit la „trambulina masonică“ la Sadoveanu, inițiat în 1927 de Gr. G. Ghica, în loja „D. Cantemir“ din Iași, unde a avansat repede în ierarhie, ajungând Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România, iar între 1934-1937, Mare Maestru Federal al Francmasoneriei Române Unite. „A avut meritul că a scos masoneria de sub gradele înalte. Prin unificări succesive a ajuns într-o poziție evoluată în gruparea Hanul Ancuței. Putem spune despre el că a fost un ideocrat, ca Stendhal, un om de stânga, dar care s-a comportat adesea ca un capitalist sălbatic, însetat de resurse. Duplicitățile sale au continuat după 1944, când – ca și alți masoni, Victor Eftimiu, Horia Hulubei – a făcut ușor pactul cu puterea comunistă“.

La rândul său, dr. Cristian Livescu, președintele SSJN, a adus în atenție trei niveluri de lectură a operei sadoveniene: nivelul artistic al scriiturii, dovedind o adaptare cu totul neobișnuită la limbaj, la diacronia limbii române; nivelul narativității, cu o mișcare de obicei lentă a acțiunii, pe un fundal istoric determinat și cu personaje dornice de confesiune, de eliberare a unor energii dureroase; în sfârșit, nivelul mitologic și simbolic, care devine mai complex, mai elaborat ca mister și inițiere după momentul intrării în mișcarea masonică. „Fiecare scriitor își trăiește în felul său epoca în care trăiește și scrie. Sadoveanu a construit o mitologie cu oameni tainici și locuri ascunse, cu trasee naturale care întotdeauna relevă rânduiala spiritului. Anii ’30 au adus o maturizare în gândirea romanelor sadoveniene. Cât privește adevărul biografic, acesta trebuie adus la iveală și explicat“, a opinat criticul.

Comunicarea prof. univ. dr. Bogdan Bucur, de la SNSAP București, s-a intitulat „Sadoveanu în perioada comunistă“, arătând fractura produsă în biografia scriitorului în anii ocupației sovietice, pe care a justificat-o și sprijinit-o, începând cu lucrarea „Lumina vine de la răsărit“, 1945. După 1949, devine propagandistul colectivizării în România, închinând un poem în vers alb lui Stalin, în deschiderea unui volum omagial, la a 70-a aniversare a zilei lui de naștere. „Opera sa din această perioadă e una de propagandă și de prostituție literară, iar actele juridice pe care le-a semnat ca președinte al MAN au dus la decesul, pierderea libertății și a proprietății private, deschizând calea abuzurilor pentru sute de mii de români“. Invitatul a citit scrisoarea pe care Pamfil Șeicaru i-o trimitea lui Sadoveanu, la 23 iunie 1954, de la Madrid, un pamflet usturător cu adresă directă la derapajele sale rușinoase din anii ’50.

De remarcat ținuta elevată a simpozionului organizat de Asociația „Lumina Moldovei“.

*Sadoveniana la a 45-a ediție, din nou la Hanul Ancuței

În organizarea Fundației cultural-turistice „Hanul Ancuței“, în colaborare cu Reprezentanța Neamț a Uniunii Scriitorilor din România și Societatea Scriitorilor din județul Neamț, vineri, 6 noiembrie 2015, de la ora 14, la Hanul Ancuței, din comuna Tupilați, se desfășoară ediția a 45-a a manifestării intrate în tradiția culturală din spațiul nemțean, „Sadoveniana“.

În centrul acțiunii din acest an se află simpozionului evocativ „Ținutul Neamț în mitologia operei lui Mihail Sadoveanu. 135 de ani de la nașterea marelui scriitor și 85 de ani de la apariția romanului Baltagul“.

Simpozionul își propune să aducă în actualitate episoade, oameni și locuri din scrierile sadoveniene care au contribuit, prin anvergura lor, la definirea identității culturale și spirituale a județului Neamț. Participă scriitori, critici literari, cadre didactice, public divers. Sunt invitați de asemenea primari ai comunelor din zonă și reprezentanți ai administrației publice județene și locale. La simpozion s-au anunțat cu eseuri și comunicări: dr. Cristian Livescu, președintele SSJN (moderatorul simpozionului), prof. Gh.A.M. Ciobanu, pr.arhim. Mihail Daneliuc, de la Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu – Visarion Puiu“ – Vovidenia, Mănăstirea Neamț, (comunicarea „Lumea monahală în opera sadoveniană“), prozatorul Vasile Popa Homiceanu (Premiul pentru Proză al Asociației Iași a USR, pe anul 2014), prof. dr. Lucian Strochi, prof. dr. Mihai Capșa, dr. Raluca Naclad, redactor șef al revistei „Antiteze“ și scriitoaea Violeta Lăcătușu.

Un moment important îl va reprezenta acordarea Diplomei de onoare și a Premiului „Mihail Sadoveanu“ pentru cea mai bună carte de proză a anului 2014, de către SSJN și revista „Antiteze“. Programul mai cuprinde: expoziția de carte beletristică „Genealogii sadoveniene“; lansarea volumului „Ion Creangă – viața și opera“ de G. Călinescu (ediție critică de Cristian Livescu) și lansarea nr. 40 al revistei „Antiteze“, precum și recitalul de muzică folk oferit de prof. Cristina Marin și Marius Coșerariu.

De la ora 17.30, va avea loc un program folcloric și lăutăresc, urmat de o expoziție de produse și rețete ale bucătăriei moldovenești „Tradiții culinare la Hanul Ancuței sadovenian“; vizitarea expoziției de vinuri din podgorii renumite, în beciul Hanului Ancuței.

Manifestarea va fi transmisă în direct de TV Moldova din Iași.

Mihael BALINT