- „Arta tradiţională trebuie susţinută, pentru că altfel, în scurt timp, toate meşteşugurile se vor pierde!”, spune meşterul popular Rodica Ciocârtău.
Ţinutul Neamţului nu duce lipsă de meşteri populari, tradiţiile satului reflectându-se în tezaurul bogat de obiecte de artă populară aparţinând unor artizani, renumiţi atât pe plan local, cât şi naţional.
Meşteşugul ţesutului şi cusutului, colecţionarea costumelor populare autentice, confecţionarea textilelor de casă şi a ţesăturilor pentru îmbrăcăminte sunt atuurile meşterilor populari nemţeni.
Cu toate că se dedică artei tradiţionale, transmiţând generaţiilor tinere tainele unor meşteşuguri vechi de sute de ani, meşterii nemţeni nu-şi pot ascunde mâhnirea constatând cum, pe zi ce trece, kitsch-ul ia locul produselor autentice.
„Din păcate, arta autentică intră, pe zi ce trece, într-un con de umbră, în timp ce kitsch-urile sunt la loc de cinste… Nu demult, am avut o experienţă tristă participând la un târg unde iile chinezeşti erau prezentate ca fiind ii tradiţionale româneşti şi vândute la un preţ de nimic! De aceea, meşterii noştri valoroşi pleacă peste hotare. Spre exemplu, am avut un meşter olar foarte bun, este vorba despre vestitul Florin Colibaba, ultimul cunoscător al tainelor ceramicii de Rădăuţi şi de Kuti. Ei bine, pentru că acest om nu a fost ajutat, a emigrat în Germania unde, cu siguranţă, meşteşugul său este apreciat! Astfel, noi, românii, am rămas fără cea mai veche ceramică adusă din Austro-Ungaria. Arta tradiţională trebuie susţinută, pentru că altfel, în scurt timp, toate aceste meşteşuguri se vor pierde”, ne spune Rodica Ciocârtău, din comuna Pipirig, sat Boboieşti , unul din meşterii populari care şi-a amenajat acasă un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiţionale.
Aceeaşi durere o împărtăşesc şi soţii Elena şi Vasile Ciocârlan, coordonatorii clasei de meşteşuguri din comuna Ştefan cel Mare, acolo unde peste 60 de copii vin săptămânal ca să deprindă meşteşugul confecţionării măştilor populare sau al ţesutului şi cusutului.
„Nu ne limităm doar la lucrul manual, ci îi învăţăm pe copii deopotrivă să-şi iubească şi să-şi cunoască istoria ţării şi să fie buni creştini. Avem datoria de a le transmite şi aceste lucruri copiilor noştri, pentru că, fără tradiţii, nu mai ştim cine suntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm. Aceşti copii trebuie să ştie că au de ce să fie mândri că sunt români”, este de părere meşterul popular Elena Ciocârlan.
Meşterii populari au asociaţia lor
Dorinţa meşterilor populari nemţeni de a păstra şi valorifica meşteşugurile populare s-a materializat prin înfiinţarea, în anul 2010, a Asociaţiei Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţului.
Între obiectivele asociaţiei se numără: crearea unui cadru propice pentru activitatea de cercetare, culegere şi transmitere a tradiţiilor şi meşteşugurilor populare; inventarierea meşteşugarilor şi îndeletnicirilor populare din Ţinutul Neamţului, cercetarea, promovarea şi protejarea acestora; transmiterea cunoştinţelor şi deprinderilor meşteşugurilor tinerilor care vor duce mai departe tradiţiile, participarea la târguri interne şi internaţionale; organizarea de diverse expoziţii pentru promovarea produselor lucrate de meşterii populari din Ţinutul Neamţ.
Printre priorităţile asociaţiei se numără şi organizarea anuală a diverse expoziţii pentru promovarea produselor lucrate de meşterii populari din Ţinutul Neamţ, precum şi participarea la târguri interne şi internaţionale de profil, manifestări care au drept scop promovarea artei populare din judeţul nostru.
Irina NASTASIU