Casa Părintească, sală de clasă și muzeu în Ștefan cel Mare
Elevii din judeţul Neamţ deprind arta ţesutului, cusutului sau al confecţionării măştilor populare, în cadrul celor şase clase de meşteşuguri coordonate de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Seaculare”, în localităţile Ştefan cel Mare, Horia, Vânători, Gherăieşti, Pipirig şi Negreşti.
„La Ştefan cel Mare avem două clase de meşteşuguri,pentru că cererea este foarte mare, înscriindu-se peste 60 de copii. Acolo, sub coordonarea meşterilor populari Elena şi Vasile Ciocârlan, copiii învaţă să facă măşti populare, dar şi împletituri sau obiecte de artizanat. La Horia, avem o clasă de împletituri din fibre vegetale (pănuşi de porumb), la Gherăieşti – o clasă de ţesut – cusut, la Vânători – o clasă de ţesut cusut şi împletituri din nuiele, la Negreşti avem o clasă de prelucrare a lemnului şi la Pipirig – o clasă de ţesut-cusut, coordonată de meşterul popular Rodica Ciocârtău. Încercăm, în funcţie de buget, să ne extindem, dar avem nevoie şi de sprijinul autorităţilor locale pentru asigurarea unui spaţiu, pentru identificarea meşterilor populari şi pentru atragerea copiilor către aceste activităţi. De obicei, organizăm aceste clase în colaborare cu şcolile din comunele respective. Doar la Ştefan cel Mare clasa funcţionează acasă la domnul Ciocârlan, care ne-a pus la dispoziţie casa părintească, organizând acolo şi un mic muzeu”, a precizat Carmen Elena Nastasă, directorul centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”.
O clasă de meşteşuguri funcţionează cu minimum nouă copii, însă există şi clase cu câte 20 de elevi. La Ştefan cel Mare, cererea este atât de mare, încât soţii Ciocârlan au fost nevoiţi să împartă copiii în două grupe.
„Copiii învaţă să împletească brăţări, să sculpteze şi să picteze, să facă măşti populare sau alte activităţi care le pun în valoare aptitudinile artistice. Iniţial, fiecare clasă avea în jur de 15 elevi, dar astă-vară se adunau peste 60 de copii, pe care i-am împărţit în două grupe. Cererea este mare, pentru că activităţile derulate de noi sunt foarte interesante, atrăgând atât copii din comuna noastră, cât şi din Piatra-Neamţ, Roman sau Târgu Neamţ. Pe toţi îi aşteptăm cu braţele deschise şi îi asigurăm că nu se vor plictisi niciodată aici”, spune meşterul popular Vasile Ciocârlan.
Soţii Ciocârlan au organizat, în casa bătrânească rămasă moştenire de la părinţi, un mic muzeu de artă tradiţională românească. Micii meşteşugari pot admira aici costume şi măşti populare, covoare de lână, ştergare, vase de ceramică sau obiecte artizanale, dar şi icoane rare, vechi de câteva sute de ani.
Măştile populare, atracţia claselor de meşteşuguri
Una din activităţile îndrăgite de copiii de la clasa de meşteşuguri este confecţionarea măştilor populare.
După moartea celebrului Nicolae Popa de la Târpeşti, Vasile Ciocârlan a rămas cam singurul meşter din Moldova care ştie să facă măşti. „Meşteşugul acesta se pierde, pentru că puţini sunt cei care îl mai cunosc şi vor să-l ducă mai departe. Le explic copiilor că, pentru a face o mască, meşterul merge mai întâi la tăbăcar, pentru că pielea trebuie foarte bine tratată înainte de a fi folosită. Nici tăbăcari nu mai sunt chiar mulţi, în zona noastră se mai găsesc doar în Neamţ şi Roman. Blana trebuie să fie bogată şi frumoasă. Apoi se caută coarne, se scoate partea din mijloc, coarnele se fierb, se tratez şi se lăcuiesc, apoi se prind de un suport special, care se îmbracă în blană. Se adaugă nasul, gura, ochii şi dinţii (făcuţi din boabe de fasole, oase sau dinţi de animale). Pe vremuri, oamenii foloseau pentru măşti cânepă sau petece de culori diferite”, ne explică meşterul Vasile Ciocârlan.
Activităţile desfăşurate de soţii Ciocârlan nu vizează doar lucrul manual, ci şi educaţia patriotică.
„Noi nu ne limităm doar la lucrul manual, îi învăţăm pe copii să-şi iubească şi să-şi cunoască istoria ţării şi să fie buni creştini. Noi am crescut la ţară, am prins toate aceste tradiţii, le cunoaştem şi le iubim. Avem datoria de a le transmite mai departe copiilor noştri. Fără tradiţii, nu mai ştim cine suntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm. Aceşti copii trebuie să ştie că au de ce să fie mândri că sunt români”, spune Elena Ciocârlan.
Alături de confecţionarea măştilor, copiii învaţă meşteşugul împletiturilor din cânepă, Elena Ciocârlan arătându-le cum pot fi realizate obiecte artizanale deosebit de frumoase, adevărate opere de artă populară.
Membră a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Elena Ciocârlan realizează, cu talent şi migală, feţe de masă decorative, mici obiecte pe care se aşează ghivecele de flori, panouri decorative mari, reprezentări ale unor animale, coşuri pentru flori, învelitori pentru recipiente de tot felul sau construcţii estetice menite să acopere spaţii de pe pereţii casei.
Irina NASTASIU
