Menținerea ratei șomajului, o „nucă“ prea tare pentru autoritățile locale

rata-somajului1*Îngrijorător: județul Neamț este pe locul 4 pe țară la rata crescută a șomajului *Față de luna octombrie, în septembrie, în Neamț figurau mai mulți șomeri cu 203 persoane

Avem o rată a șomajului în creștere, care nu poate fi combătută de autoritățile locale, neputincioase la „tăvălugul“ șomajului, iar datele statistice confirmă acest lucru. La sfârșitul lunii septembrie, în Neamț, în comparație cu luna octombrie, rata șomajului crescuse cu 0,11pp. Conform datelor primite de a Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, față de luna august, la sfârșitul lunii septembrie 2016, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Neamț s-a înregistrat o crește a numărului de șomeri, respectiv cu 203.

La nivel de țară alta e situația. La finele lui septembrie, în România rata șomajului era de 4,77%, cu 0,03pp mai scăzută decât cea înregistrată în luna anterioară și mai mică cu 0,11 pp decât cea din luna septembrie 2015. La aceeași dată, la nivel de țară erau înregistrați 418.228 de șomeri, cu 3.045 mai puțini decât în luna august. Din totalul persoanelor fără lucru, 81.243 au fost indemnizate, iar 336.985 neindemnizate. Numărul șomerilor în plată a crescut cu 2.293, iar numărul șomerilor fără indemnizație a scăzut cu 5.338. Ponderea persoanelor neindemnizate în numărul total al șomerilor (80,57%) e mai mică față de luna precedentă, cu 0,68 pp. Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, în luna septembrie 2016, comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin e mai mic cu 0,03 pp, iar rata șomajului feminin a scăzut de la 4,40% în luna august, la 4,35 % în septembrie. Numărul șomerilor de sex feminin la 30 septembrie 2016 era de 175.570, în timp ce numărul șomerilor de sex bărbătesc era de 242.658. La aceeași dată, pe medii de rezidență, situația se prezenta astfel: 123.151 șomeri au provenit din mediul urban și 295.077 din mediul rural.
Numărul de șomeri a scăzut în 23 de județe și în municipiul București, cele mai mari scăderi înregistrându-se în județul Alba – 525 de persoane, Cluj – 446, Ialomița – 393, Brașov – 388, Vrancea – 380 persoane, Timiș – 357 și Bihor – 350. La polul opus s-a mărit numărul de șomeri în 18 județe. Cele mai mari creșteri înregistrându-se în județele: Hunedoara – 785 șomeri, Gorj – 525, Bistrița Năsăud – 382, Constanța – 257, și Neamț – 203 persoane fără lucru. Rata șomajului e mai mică în 23 județe și în municipiul București. Cele mai mari scăderi au fost în județele: Ialomița – 0,40 pp, Alba – 0,31 pp, Caraș-Severin – 0,28 pp, Vrancea – 0,27 pp, Giurgiu – 0,24 pp, Mehedinți – 0,24 pp, Teleorman – 0,22 pp și Covasna – 0,18 pp. În municipiul București, rata șomajului a scăzut cu 0,02 pp. În județele Arad și Buzău, rata șomajului a rămas neschimbată.
La polul opus, rata șomajului a crescut în 16 județe, cele mai mari creșteri înregistrându-se în județele: Hunedoara – 0,42 pp, Gorj – 0,38 pp, Bistrița Năsăud – 0,29 pp, Neamț – 0,11 pp, iar Dâmbovița și Constanța – 0,09.
Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii si cei cu nivel de pregătire primar, gimnazial și profesional au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (79,20 %). Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 16,70% din totalul șomerilor luați în evidențe, iar cei cu studii universitare 4,10 %.
În ceea ce privește șomajul de lungă durată, la finele lunii septembrie, se aflau luați în evidențele ANOFM – 18.747 de tineri sub 25 de ani, care se aflau în șomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 30,17% din totalul șomerilor sub 25 de ani) și 166.843 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni. Ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de șomeri era de 46,85%.

V. ANDRIEȘ