Acum, laîmplinirea a25 de ani de când profesorul Har[alambie]Mihăilescus-a așezat definitiv la „masa umbrelor“, ca fost „învățăcel“ al său, în anii ̕50 al secolului al XX-lea, considerăm că ne îndeplinim o modestă obligație de a evoca câteva momente importante din viața și activitatea puse în slujba elevilor de la Liceul „Petru Rareș“(azi Colegiul Național „Petru Rareș“) precum și din alte școli din județși din țară.
La vremea când l-am cunoscut, profesorul preda limba și literatura română, deoarece, prin reforma învățământului din 1948, limba latină fusese scoasă din programa școlară a liceului, care devenise școală medie.
Pentru cei care l-au cunoscut, dar și pentru cei care predau sau studiază la liceul care în curând va împlini 150 de existență, publicăm o foarte scurtă bio-bibliografie a Marelui Profesor.
S-a născut la 21.10.1906, Vânători, Comuna Dumbrava Roșie, azi, anexă a Municipiului PiatraNeamț (d.08.03.1992, PiatraNeamț), profesor, poet și publicist, a absolvitcursurile primare și liceale la Liceul „Petru Rareș“ din PiatraNeamț (în ultima clasă, a compus versurile pentru „Imnulliceului“), după care a urmat Facultatea de Litere și Filozofie, Secția Filologie modernă (latină și română) a Universității din București, pe care a absolvind-o cu „magna cum laude“ (1929). A avut profesori pe Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu, Ion Bianu, D. Caracostea ș.a. Concomitent, a urmat Facultatea de Drept. După doi ani, în care a fost șomer, a predat latina, româna, franceza, greaca, istoria, la mai multe școli din țară (TârguNeamț, Roman, Curtea de Argeșși PiatraNeamț), fiind suspendat de două ori: în anul școlar 1934-1935, din cauza unor conflicte cu elevii de la Școala Normală „Gheorghe Asachi“, și în 1958-1959, din motive politice. În timpul studenției, a frecventat cenaclurile „Sburătorul“ (Eugen Lovinescu consemnându-i prezența în „Agende“) și „Falanga“ (Mihail Dragomirescu). La PiatraNeamț, a pus bazele cenaclurilor literare „Slovanouă“ (1947-1948), „Calistrat Hogaș“și „Petrodava“. Din mărturiile lăsate de Har. Mihăilescu (ConformCrâmpeie din mișcarea literară a Județului Neamț“, material publicat de Constantin Cucu, „Asachi“, VI, 85/1996), aflăm despre existența mai multor publicații ce au apărut la Piatra-Neamț în perioada interbelică: Revista ▪ „Freamătul“ (adusă la Piatra de la Tecuci de către Gabriel Drăgan, pe atunci elev la Petru Rareș); publicația de stânga ▪ „Pe drum“. Revistă literară, artistică, socială (Piatra Neamț, dec. 1926 – febr. 1927, 5 nr.), la care au scris Eugen Relgis (Sogler) și Mihail Dumbravă (Har Mihăilescu); inițiatorii urmăreau înlăturarea „răutăților, asupririi, violenței“, citându-l pe Schopenhauer: „Cel mai statornic lucru pe lume e schimbarea“; ▪ Junimea Moldovei (lunar, Piatra Neamț, mart. – apr. 1927); ▪ „Cetatea Neamțului“ (TârguNeamț, 1931), ▪ „Petrodava“ (lunar, Piatra Neamț, mart. 1933 – mart. 1934, 12 nr., avea și o editură), sprijinită de învățători, condusă de prof. Ion Drăgan (S. Nard) și George-Demetru Pan, elogiată de presa centrală; ▪ „Bloc“. Literar, critic, polemic, revistă de avangardă (Piatra Neamț, 1934, nr. unic, în care colaborează cu versuri alături de George-Demetru Pan); ▪ „Valea Bistriței“ (Tarcău, 1936), ▪ Anuarul Liceului„Petru Rareș“; Revista învățătorilor din Neamț, ▪ „Apostolul“(Piatra Neamț, (seria I, nov. 1934 – dec.1943). Mai amintește și revistele școlare: ▪ „Năzuinți“, ▪ „Picuri de rouă“, ▪ „Flori de crâng“, ▪ „Licăriri“.
A debutat cu poezii în „Bilete de papagal“și „Universul literar“. Colaborări: ▪ „Arhiva Societății Științifice și Literare“ (Dir. A. D. Xenopol); ▪ „Ateneu“; ▪ „Ceahlăul“; ▪ „Contemporanul“; ▪ „Cuget clar“ („Noul sămănător“); ▪ „Cugetmoldovenesc“,▪ „Flacăra literară“; ▪ „Îndemnul“; ▪ „Jurnalul literar“; ▪ „Piatrasocialistă“,▪ „Revista în versuri“ ▪ „România literară“; ▪ „Universul copiilor“, supliment al Ziarului „Universul“ș.a.
Volume publicate:„Tâlcuirea lui Har Mihăilescu“, 1936;„Din cartea vieții“, 1939; „Gândind la depărtări fecioare“, 1943; „Un înaintaș al lui Hogaș pe drumuri de munte – Alecu Russo“, în vol. „Alecu Russo – studii și articole“, 1970).
Încheiem această succintă prezentare menționând o inițiativă lăudabilă a fiului său, istoricul și cercetătorul Virgil Mihăilescu-Bârliba care a publicat recent un volum ce conține o parte din creația literară a profesorului care inspirat și deloc întâmplător semna Har Mihăilescu.
Constantin TOMȘA