Mecanismul de învăţare mai trebuie „uns”

* Sindicaliştii cer ca programele şcolare să ajute elevii să gândească, nu să ajungă papagali

S-a ajuns până în al doilea an de experimentare a clasei pregătitoare în şcoli fără să se aplice o conduită de învăţare logică, de dezvoltare a gândirii pe măsura nevoilor vârstei copilului, iar aceste neajunsuri vor avea repercusiuni în formarea elevilor, semnalează sindicaliştii din Învâţământ, prin vocea secretarului general al Sindicatului Liber din Învăţământ al judeţului Neamţ, Gabriela Grigore.

Iar aceasta este doar una dintre problemele identificate de sindicalişti în mecanismul educaţional impus de programă.

Sindicaliştii din toată ţara încep, luni, protestele pe mai multe paliere de revendicări şi au curajul, poate pentru prima dată atât de acid, să le atragă atenţia guvernanţilor că sunt mari probleme în conceperea programelor şcolare, acestea nefiind adaptate pentru a-i face pe elevi să gândească, nu să înveţe lecţiile mecanic. De aceea, nu e de mirare, spun ei, că la sfârşitul şcolii mulţi dintre ei nu poat fi capabili să aleagă un drum în viaţă, să-şi poată câştiga existenţa din cunoştinţele acumulate. Rezultatele dezastruoase înregistrate în Neamţ, la fel ca în restul ţării, atât la evaluările naţionale cât şi în cadrul sesiunilor de bacalaureat arată clar nivelul submediocru al cunoştinţelor acumulate de o mare de elevi şi arată clar că nu au un orizont clar definit.

* După şcoală, în ceaţa vieţii

„Cerem imperios factorilor de decizie să regândească programele şcolare şi nu numai acestea, ci şi sistemul de evaluare a elevilor. În sensul în care să se pună accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă, astfel încât un elev, atunci când termină un ciclu de învăţământ, să ştie ce să facă cu cunoştinţele pe care le-a dobândit şi nu să aibă doar un bagaj de informaţii  pe care să nu ştie să-l conecteze, să facă ceva cu ceea ce practic a acumulat în timpul perioadei de şcolarizare. Programele şcolare le considerăm stufoase, artificale, ca de altfel şi sistemul de evaluare. De aceea apar şi situaţii de insucces la examenel finale, la evaluările naţionale şi elevii trec printr-o perioadă de confuzie”, ne-a declarat Gabriela Grigore, secretar general al Sindicatului din Învăţământ Neamţ.

Programele şcolare sunt concepute de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Educaţie, iar sindicaliştii solicită să fie cooptaţi şi practicienii atunci când sunt concepute aceste programe, pentru că profesorii sunt permanent în contact cu elevul şi-i cunoaşte modul de gândire, puterea de asimilare a cunoştinţelor ştie cum să-l motiveze.

* Filosofie și Finanțe versus exerciții de limbaj

Gabriela Grigore subliniază că practicienii nu prea au un cuvânt de spus şi se trezesc cu nişte programe care nu întotdeauna sunt în concordanţă cu practica, unul dintre cele mai elocvente exemple fiind programa pentru preşcolari, pentru aceşti copii care sunt obligaţi, poate prea devreme, să pună mâna pe stilou:

„Referitor la programa de la clasa pregătitoare noi considerăm că nu este suficient de adaptată nevoilor vârstei copulului. Considerăm că pentru elevul de la pregătitoare ar fi trebui alocate foarte multe lecţii cu exerciţii grafice, jocuri matematice, de dezvoltare a limbajului, a gândirii logice, şi nicidecum să înceapă să înveţe noţiunea de număr. Exerciţiile grafice au un rol important în dezvoltarea deprinderilor de scriere. Ceea ce nu se face în clasa pregătitoare. Considerăm că şi opţionalele, dacă sunt la latitudinea şcolii, atunci aşa să fie. Nu să ni se impună opţionale de tipul „filosofia pentru copii” sau „educaţia financiară”. Noi nu spunem că nu sunt importante aceste lucruri, dar să lase la dispoziţia cadrului didactic să aleagă disciplina în funcţie de solicitările părinţilor, în funcţie de ce s-ar putea adapta la clasa respectivă, că nu pot să fac educaţie finanaciară sau filosofia pentru copii când învăţătorul constată, poate, că ar fi mai bine ca acel opţional să fie direcţionat în altă parte, spre exemplu literatură pentru copii sau caligrafie, or o activitate artistică. Lucrurile acestea să fie lăsate la latitudinea practicianului, la a celui care lucrează cu copilul”.

Copilul vine dintr-un mediul familial, unde este cel mai bine cunoscut. Iar sindicaliştii din Învăţământ doresc să fie luat mai în serios rolul asociaţiilor de părinţi şi sunt hotărâţi chiar să demareze o campanie prin care să le arate părinţilor că ei au un rol foarte important şi sunt parte în procesul de educaţie.

Geanina NICORESCU