Maricel Tălmăcel este noul director la Direcţia pentru Agricultură Neamţ, cu acte în regulă. În data de 17 aprilie, Ministerul Agriculturii a emis ordinul de numire în funcţie, iar din această săptămână Maricel Tălmăcel s-a prezentat la noul loc de muncă. De meserie este inginer agronom, a lucrat timp de 30 de ani în agricultură.
După absolvirea facultăţii s-a angajat la fostul IAS Roman, ca şef de fermă seminceră la Băluşeşti. În 1992 a fost promovat în funcţia de director tehnic, apoi în cea de director general la IAS Roman, devenit între timp SC Fastrom Roman SA. În 1994 Fastrom s-a „rupt” în 3 societăţi, pregătite astfel pentru privatizare. Care privatizare n-a mai fost să fie! Atunci, Mariecl Tălmăcel a ocupat funcţia de director general la Agribas Băluşeşti, unul din cei 3 „puişori” desprinşi din Fastrom. Din anul 2000 a lucrat în sistemul agriculturii private.
În noua funcţie, la drum pleacă foarte hotărât de a face ceva concret pentru binele agriculturii nemţene. Nu se va contona în munca de birou, pentru că îl cheamă câmpul. Deja are clar defivite acţiunile prioritare. Ne-a şi precizat excat cu ce va începe: „Revitalizarea activităţii Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice, aflat în subordinea Direcţiei pentru Agricultură Neamţ. Este cu adevărat o prioritate! Nu numai la noi, ci la nivel naţional. Nu exagerez cu nimic când spun că încă se mai face agricultură „după ureche”. Mai cu seamă de către micii producători agricoli. Acum se cultivă şi la noi hibrizi foarte perfomanţi din punct de vedere genetic, se obţin producţii bune. Dar mici agriculturi folosesc cantităţi mici de îngrăşăminte chimice. Asta înseamnă cu producţiile mai bune se fac pe seama rezervei naturale din sol. Cartarea agrochimică a pământului trebuie făcut din 5 în 5 ani. Deja am cerut o situaţie de la OSPA Neamţ, vreau să fac o comparaţie între potenţialul natural al solului din anul 1990 şi cel de acum, rezultat din ultimele cartări făcute. Pe baza acestor date voi face o notă de fundamentare pe care s-o înaintez Ministerului Agriculturii. Să le demonstrăm că studile pedologice şi agrichimice sunt absolut necesare. Pentru mine, prioritare sunt studiile privind sănătatea pământului. La nivelul fiecărei comune ar trebuie să existe cartarea agrochimică, să fie un şi specialist care să ştie să citească o cartare, să ştie să calculeze dozele de îngrăşăminte, să-i îndrume pe micii producătri agricoli. Ce li se oferă, asta folosesc, ca îngrăşămint chimic. Fără să ştie de ce are nevoie pământul. Studiile pedologice şi agrichimice reprezentă o prioritate, ele se referă la sănătatea pământului. Dacă nu-i păstrezi sănătatea, n-o să aibă viitor. Pe moment nu se văd efecte, dar, în timp, ele se vor resimţi. Vom avea un teren neproductiv. Ar fi mare păcat, pentru că noi am moştenit un pământ foarte bun, curat.”
După 30 de ani de muncă în agricultură, Maricel Tălmăcel are o viziunea asupra viitorului ei. A lucrat în sistemul agriculturii de stat, dar şi în cel privat. Am dorit să aflăm ce ar mai trebui făcut pentru binele agriculturii nemţene: ” Ca specialist vă spun, Direcţia agricolă are mai puţine competenţe acum. Ar trebui ca nivelul fiecărei comune să existe un specialist agricol, să-i îndrume pe cei cu ferme mai mici. Avem multe ferme agricole de semisubzistenţă, unde se face agricultură după cum le spun distribuitorii de seminte, de îngrăşăminte ori de pesticide. Agricultorul aşa face, cum ăi spun distribuitorii. Nu există o strategie locală, un specialist care să ocupe de asta. Se poate găsi o modalitate de plată pentru specialiştii agricoli. Un sfat, o indicaţie tehncă de specialitate îi poate băga agricultorului în hambar căteva tone de produse agricole în plus. Are de unde plăti şi specialistul.”
Adevărul e că, la societăţile mari, se face agricultură ca la carte. Dar, în cea mai mare parte, terenurile sunt comasate pe surafeţe mai mici. La nivel de judeţ, fermele cu suprafeţe de peste 50 ha sunt sub 100. Foarte puţine!
Tina CONDREA
