MÂINE, LA MĂNĂSTIREA PALTIN-PETRU VODĂ POMENIREA DE ŞASE ANI DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI JUSTIN PÂRVU

13/06/2019

Sunt invitaţi să participe toţi cei ce l-au iubit pe Părintele Justin şi doresc să-şi exprime recunoştinţa la mormântul său

Acum şase ani, pe data de 16 iunie 2013, trecea la Domnul Părintele nostru, Justin Pârvu, supranumit „Apostolul neamului românesc”. La Mănăstirea Petru Vodă va avea loc, mâine, slujba de pomenire a Părintelui Justin, la care sunt invitaţi să participe toţi cei ce l-au iubit şi doresc săşi exprime recunoştinţa la mormântul său. Privegherea se va face în această seară, începând cu ora 20.00, iar Sfânta Liturghie va începe, mâine, la ora 9.30, fiind urmată de slujba Parastasului. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru-Vodă, la 10 februarie 1919, și și-a început viața monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă București. În timpul războiului, între anii 1942 și 1944, a slujit ca preot militar pe frontul de est, până la Odesa. După ce comuniştii au preluat conducerea ţării, părintele a fost arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani de detenţie, trecând prin închisorile de la Suceava, Văcărești, Jilava și Aiud. Nici foamea, nici frigul, nici bătăile, nici prigoana, nici umilinţele nu l-au doborât, ci i-au întărit credinţa, iubirea de oameni, înţelegerea şi iertarea. „Dacă n-aş fi avut experienţa pe care am avut-o, în închisoare, dacă n-aş fi trăit între oamenii de toate condiţiile, nu aş fi înţeles viaţa lor. Şi aşa, dacă m-am apropiat şi am ţinut uşa deschisă mereu, de la o zi la alta, de la o noapte la alta, în felul acesta s-a format o comuniune între mine şi ei. Şi chiar dacă nu se duce el, omul, chiar satisfăcut, că nu i se întâmplă mare lucru că a venit la mănăstirea Petru-Vodă şi a plătit un pomelnic, rămâne dialogul nostru, ne ascultăm unul pe altul. Dar el tot acelaşi om rămâne. Doar că îi dă Dumnezeu mai multă răbdare, mai mult îndemn spre viaţa asta şi ştie că undeva cineva se roagă pentru el…” (Pr. Justin Pârvu – „Părintele Justin Pârvu şi morala unei vieţi câştigate”, Editura Credinţa Strămoşească, Iaşi, 2005, p. 55) După 1990, părintele Justin s-a întors la Mănăstirea Secu și, până în 1991, a fost preot și duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-și petrece restul zilelor în post și rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru-Vodă. În anul 2000, părintele a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru-Vodă, o casă de educație pentru copii și un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înființat o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită „Glasul Monahilor”. Părintele Iustin Pârvu a încetat din viață pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani, fiind înmormântat lângă biserica ridicată de el la Petru-Vodă. Părintele Justin, despre canonizarea martirilor din temniţele comuniste „Aceşti sfinţi ai închisorilor, de la Aiud, Piteşti, Gherla, din toate puşcăriile noastre, formează cea mai măreaţă şi frumoasă coroană pentru împodobirea ţării noastre înaintea lui Dumnezeu. Ei sunt soluţia grăitoare, numai nu strigă de acolo. Izvorârea sfântului mir din osemintele lor, aşa după cum se cunosc minunile acestea, e aşa de grăitoare încât nu ne rămâne decât să le urmăm sfaturile, fapta şi eroismul vieţii lor. Acesta este de fapt un alt mesaj pentru neamul nostru. Aceştia sunt ultimii dintre sfinţii români care izvorăsc mireasmă şi vindecări în toate colţurile lumii – mesajul este să le urmăm viaţa, curajul mărturisii. Tăcerea este mormântul pe care îl săpăm neamului nostru. Ei vin să ne arate calea. Mai am o nelinişte: să îi văd pe aceşti martiri canonizaţi. Sfintele lor moaşte izvorăsc pretutindeni mireasmă şi vindecări, osemintele lor au ajuns la închinare până şi în Ţara Sfântă, la Sfântul Munte Athos şi în multe locuri ale pământului, de unde mă sună părinţi şi maici că sfinţii izvorăsc mir şi mireasmă nemaiîntâlnită. Vreau să văd ziua când nu ne vom mai teme că avem în bisericile noastre la închinare moaştele acestor sfinţi mucenici, că au ajuns să fie slăviţi peste hotare mai degrabă decât în ţara lor.” (fragment prelat din cartea „Din învățăturile şi minunile Părintelui Justin”)

Irina NASTASIU

Lasa un comentariu