Mai multe decese decât nașteri

În octombrie 2017, la Oficiile Stării Civile din Neamț au fost înregistrate 415 nașteri și 551 de decese 8 Documente necesare pentru oficierea unei căsătorii

Moartea pândește mai abitir decât viața. În octombrie 2017, la maternitățile din Neamț s-au născut 415 bebeluși, cu 52 mai mulți decât în aceeași perioadă a lui 2016. Chiar și așa, decesele au fost mai numeroase față de nașteri, respectiv 551, de unde rezultă un spor natural de minus 136. În octombrie 2016, la Biroul Stării Civile Piatra Neamț au fost înscrise 546 de decese. Din datele primite de la Direcția Regională de Statistică Neamț, prin directorul executiv Claudiu Harabagiu- Leporda, reiese că anul trecut în toamnă s-au oficiat 234 de căsătorii, cu 19 mai multe față de aceeași perioadă a lui 2016. Dacă ne referim la divorțuri, în 2017 au fost înregistrate 45, cu 36 mai puține decât în aceeași perioadă a lui 2016. Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei. Prin excepție, căsătoria poate fi încheiată în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, numai cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria. Căsătoria se încheie după expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria. Mariajul se poate încheia înaintea expirării termenului de 10 zile, pentru motive temeinice numai cu aprobarea primarului în România. Dosarul actului de căsătorie cuprinde, după caz, următoarele documente: declaraţia de căsătorie, conform anexei nr. 23 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011, se face personal de către viitorii soţi, în scris, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria competentă, misiunea diplomatică ori oficiul consular unde urmează a se încheia căsătoria. În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, precum şi regimul matrimonial ales. Documentul cu care se face dovada identităţii, în original şi în copie, certificatul de naştere, în original şi în copie, certificatul medical privind starea sănătăţii, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului. Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători; certificatele medicale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României trebuie să conţină toate rubricile şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după caz. Autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, în condiţiile prevăzute de lege. Avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială. Declaraţie, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 27 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011, din care să rezulte că cei 2 soţi nu cunosc niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei. Documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul, respectiv certificatul de despărţenie sau de divorţ; certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei; sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă și certificatul de deces al fostului soţ. Aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 24 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011, precum şi documente justificative în susţinerea cererii. Încuviinţarea primarului sau a comandantului navei, consulului, diplomatului cu atribuţii consulare pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 25 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011. Căsătoria se încheie după 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie, termen în care se cuprind atât data afişării, cât şi data încheierii căsătoriei. În cazul în care căsătoria nu s-a încheiat în termen de 30 de zile de la data afişării declaraţiei de căsătorie sau dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, trebuie să se facă o nouă declaraţie de căsătorie şi să se dispună publicarea acesteia; în cazul expirării termenului de valabilitate a certificatelor medicale prenupțiale, viitorii soți sunt obligați să obțină și să depună certificate medicale valabile. *** Într-o interpelare parlamentară pe marginea acestui subiect, deputatul Ioan Munteanu declara: „Dinamica creşterilor şi descreşterilor demografice este greu de prevăzut şi de stăpânit, lucru demonstrat de situaţia în care a ajuns acum ţara noastră. A fost destul să se deschidă piaţa muncii în ţările din vest, să fie lăsaţi tinerii să-şi facă studiile „afară”, pentru ca nivelul populaţiei să fie în anul 2014 cel mai scăzut din ultimul sfert de secol. Natalitatea unei naţiuni este foarte importantă pentru continuarea vieţii în acelaşi spaţiu geografic, pe baza comunicării în aceeaşi limbă şi a convieţuirii celor de acelaşi neam. Ea este cea care determină înlocuirea firească a generaţiilor, fără diminuări semnificative ale numărului de locuitori. Or, ceea ce se întâmplă în România este contrar acestor consideraţii. Cu o populaţie îmbătrânită, adică o populaţie de vârstă nefertilă, cu un număr alarmant de bolnavi, cu tot mai puţini nou-născuţi şi cu tot mai mulţi morţi, avem deja imaginea unei ţări care se depopulează în mod rapid şi ireversibil. Iar toate aceste situaţii au în comun lipsa mijloacelor de trai, a bunurilor de strictă necesitate. De asta se pleacă din ţară, de asta se moare, de asta nu se fac copii!” În condiţiile în care se înregistrează tot mai puţine căsătorii, în care costurile pentru creşterea şi educarea unui copil depăşesc bugetul familial, în care rata divorţurilor este foarte ridicată, la fel ca şi cea a şomajului, în care există un plus de atenţie acordată carierei, dar un soi de comoditate când vine vorba de copii, este lesne de înţeles că se alege varianta cu cele mai puţine complicaţii. Ce mai înseamnă astăzi familia? Aproape nimic faţă de imaginea ei de acum 2-3 generaţii, atunci când copiii reprezentau bunul cel mai de preţ din viaţa omului”.

V.ANDRIEȘ