* “Vom înainta o adresă Primăriei, deoarece activităţile desfăşurate pe platoul Curţii Domneşti intră sub incidenţa legii privind protecţia monumentelor istorice” (Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ)
Irina NASTASIU
Evenimentele cultural-artistice desfăşurate, în ultima perioadă, pe platoul Curţii Domneşti au stârnit nemulţumirea preoţilor slujitori ai Bisericii Sf. Ioan Domnesc, monument istoric de categoria A, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
„Slujbele religioase sunt perturbate de spectacolele desfăşurate în imediata apropiere a bisericii, deşi legislaţia în vigoare interzice acest lucru. Am sesizat în mai multe rânduri Primăria, dar lucrurile nu s-au schimbat. Nu doar noi, preoții slujitori, suntem nemulțumiți, ci și locuitorii din zonă, care și-au expirmat în nenumărate rânduri nemulțumirea față de perturbarea liniștii. Aici este un monument istoric, dar și un loc sfânt, un loc de rugăciune, iar legea protejează în lumea întreagă monumentele istorice și de cult”, ne-a spus pr. Dan Ovidiu Cojan.
Zonă de protecţie fără protecţie
De altfel, într-o adresă înaintată Primăriei, în data de 1.09.2014, părintele Dan Ovidiu Cojan, parohul Bisericii Sf. Ioan Domnesc, arată că: „în conformitate cu prevederile Legii 422/2001, titlul VII, art. 59 şi în baza adresei Primăriei nr. 12389/10.04.2013, ce ne-a fost adresată, vă aducem la cunoştinţă că, în nenumărate cazuri, au fost încălcate prevederile respectivelor acte legislative, fapt pentru care, împreună cu Consiliul parohial, ne exprimăm profunda indignare. De aceea, pentru a preîntâmpina exprimarea publică a nemulţumirilor enoriaşilor, cât şi a celor care solicită săvârşirea unor serivicii religioase (boteze, cununii) în zilele de sâmbătă şi duminică, prin perturbările sonore şi vizuale conform Legii (art. 9, alin. 5 – 6), vă rugăm respectuos să dispuneţi neacordarea aprobării desfăşurării de acţiuni în zona de protecţie, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul acestui monument istoric şi religios de patrimoniu naţional, categoria A-H”.
Contactată telefonic, directoarea Rocsana Josanu, de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural, a precizat:
„În urma sesizării părintelui Cojan, vom înainta o adresă Primăriei, deoarece activităţile desfăşurate pe platoul Curţii Domneşti intră sub incidenţa legii privind protecţia monumentelor istorice.” Aceasta cu atât mai mult, cu cât activităţile împricinate se desfăşoară nu în zona de protecţie a monumentelor ce formează ansamblul, ci chiar în interiorul ansamblului. Deoarece, după cum spune Legea monumentelor istorice, “se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.”
Istoria distrugerii unui monument
După ce, în anul 2004, Biserica Sf. Ioan Domnesc a fost afectată de intervenţii cu caracter ireversibil, fiind înlăturată complet tencuiala istorică de pe faţadele ei (din ocniţe şi dintre arcele de cărămidă smălţuită de la absida altarului) folosindu-se o tencuială improprie, cu ciment, care i-a schimbat aspectul şi care, în timp, poate să dăuneze şi structurii de rezistenţă (ziarul “Ceahlăul” din 6 aprilie 2005), după ce, în anul 2005, deteriorarea centrului istoric a continuat prin construirea a două clădiri particulare multietajate în spatele Muzeului de Etnografie, în zona de protecţie a monumentului istoric, după ce autorităţile au făcut “cercetare arheologică” intrând cu excavatorul în mormintele medievale, sute de schelete ale strămoşilor noştri fiind aruncate la gropile commune, iată că profanarea centrului istoric şi spiritual al oraşului continuă. Până când autorităţile se vor hotărî să respecte legea, filmul distrugerii monumentelor nemţene continuă, la Curtea Domnească.
Ce spune legea?
În ceea ce priveşte desfăşurarea serviciului religios, Legea privind protejarea monumentelor istorice prevede, la art. 9, că “în zonele de protecţie a monumentelor istorice care sunt lăcaşuri de cult este interzisă desfăşurarea în aer liber, în perioada în care în cadrul acestora se desfăşoară serviciul religios, a unor manifestări care, prin poluarea sonoră sau vizuală pe care o produc pot impieta asupra desfăşurării serviciului religios.” Mai departe, legea prevede că aceste manifestări se pot organiza, prin excepţie, “cu acordul autorităţii religioase care administrează lăcaşul, în condiţii care să nu impieteze asupra desfăşurării serviciului religios.”
De asemenea, Constituţia României prevede, la art. 33, „dreptul la cultură şi obligaţia statului de a proteja şi conserva moştenirea culturală”, iar Legea pentru protejarea monumentelor istorice, nr. 422/ 2001 precizează la titlul II, cap.1, art. 8.1 că: „pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural.”
Încheiem cu un foarte actual fragment din “Apelul împotriva construirii de noi clădiri în centrul istoric al oraşului Piatra-Neamţ”, redactat, în anul 2010, de un grup de cetăţeni din Piatra-Neamţ:
“Biserica şi Turnul lui Ştefan cel Mare constituie cel mai de preţ giuvaer arhitectonic şi spiritual al oraşului nostru şi, în acelaşi timp, un simbol al demnităţii noastre naţionale, care ne dă dreptul de a sta cu fruntea sus în faţa Uniunii Europene. Aceste monumente sunt, prin ele însele, o lecţie de istorie şi un exemplu grăitor despre vremurile glorioase din trecutul nostru. Suntem profund îndatoraţi strămoşilor noştri şi, chiar dacă nu ne putem ridica la înălţimea vredniciei lor, ar trebui măcar să le cinstim cum se cuvine memoria şi mormintele. De aceea, considerăm că în zona respectivă nu trebuie să aibă loc nici un fel de activităţi comerciale sau de alt gen care să tulbure odihna înaintaşilor îngropaţi aici şi ar trebui măcar montate nişte plăcuţe de informare despre relicvele existente în subsol.”
Irina NASTASIU