La împlinirea celor 80 de ani de viață a profesorului Gheorghe Bunghez, cel care s-a dedicat, mai bine de jumătate de secol, activității nobile puse în slujba educației copiilor, adolescenților și adulților și care continuă să fie o prezență activă în viața culturală și artistică, pentru cei care nu cunosc activitatea sa,dar și pentru cei care consideră că în afară de propria lor „personalitate“ numai există nici o altă valoare, prezentăm o succintă fișă biobibliografică a profesorului Gheorghe Bunghez.
Gheorghe BUNGHEZ s-a născut în ziua de 26.10.1936, la Poiana-Sărată, fostul JudețTrei Scaune, azi, județul Bacău, în familia Elenei (n. Drăgoi) și a lui Ioan Bunghez, comerciant. După frecventarea cursurilor școlilor primară, gimnazială și liceală la Brașov (1943-1954), a urmat studiile superioare la Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași (1954-1958), apoi cursuri de definitivare, perfecționare și specializare în domeniile istoriei moderne și contemporane a României, ale filozofiei și artei, dar și în domeniul managementului cultural-artistic și cultural-comercial (1961-1996). Între 1977-1981, a pregătit o teză de doctorat („Politica relațiilor culturale ale României“), dar a refuzat să o finalizeze, neacceptând condițiile incorecte impuse. A început activitatea profesională în 1953, înainte de facultate, apoi a fost, pe rând, profesor și director de școală (la Stănița și la Săbăoani, în Județul Neamț), inspector școlar, secretar al Comitetului Regional de Cultură și Artă (Bacău), președinte al Comitetului de Cultură și Artă al Județului Neamț, șeful Secției de propagandă a Comitetului Județean Neamț al Partidului Comunist Român, director al Teatrului Tineretului PiatraNeamț (1980-1986) și director al Centrului de Librării al Județului Neamț (1986-1997). A deținut și alte funcții: director al căminelor culturale din comunele Stănița și Săbăoani, președinte al Comisiei Raionale de Răspândire a Cunoștințelor Științifice și al Comitetului Raional pentru Cultură și Artă (Roman), Comitetului Județean ARLUS și Comitetului de Luptă pentru Pace (toate înainte de 1989), președinte fondator al Asociației Librarilor și Anticarilor din România, al Consiliului de Conducere și al Organizației Patronale «Agora», consilier în Consiliul Județean Neamț, președinte al Fundației Cultural-Artistice Vacanțe Muzicale la PiatraNeamț, președinte al Consiliului de Administrație al SC Bibliopolis SA, membru de onoare al Colegiului Universitar de Muzică din PiatraNeamț, membru în Consiliul Artistic al Teatrului Tineretului, al Consiliului Fundației Culturale „Ion Coman“, al Consiliului de Administrație al Complexului Muzeal Județean Neamțși al Fundației Culturale „Iulia și Petronius Hălăucescu“. A inițiat, condus și a colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naționale: Sărbătoarea Eroilor de la Războieni, Sărbătoarea Muntelui Ceahlău, Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru Tineret și Copii, Stagiunea simfonică a Filarmonicii Moldova din Iași, Festivalul Vacanțe Muzicale la PiatraNeamț, saloane de carte, manifestarea literară Sadoveniana, Șezătoare la Humulești, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel“, „Petrodava – 2000“, Stagiunea „PetrodavaeMusiciDies“, „Antologia scriitorilor români contemporani“, cicluri de emisiuni la Tele M Plus PiatraNeamțș.a.
A creat condiții pentru elaborarea și tipărirea Corpusului de documente ale Teatrului Tineretului, a sprijinit elaborarea și tipărirea unor volume de studii și cercetări, a fondat și a asigurat apariția Revistei „Asachi“ (seriile a II-a și a III-a). A susținut expuneri publice atât în România, cât și în Bulgaria, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Ungaria, Austria, Cehia, Slovacia, Uzbekistan, Germania, Danemarca. A publicat mai multe cărți în colaborare, iar în 2010, în nume propriu, a tipărit o amplă lucrare despre Teatrului Tineretului: „Între «Dragonul» și «Piațeta», 1980-1986“, o carte scrisă cu dragoste și respect pentru teatru, cu obiectivitate, cu acribie în ceea ce privește solida documentație; o lucrare elaborată după toate regulile academice (format, structură, abrevieri, cuprins, listă a ilustrațiilor și cuprins informativ asupra anexelor, rezumate în engleză și franceză, indicele numelor de persoană, lista principalelor surse bibliografice și documentare), toate acestea contribuind la realizarea unei lucrări ce nu va putea fi omisă de cei ce vor dori să alcătuiască o istorie mai amplă a Teatrului Tineretului PiatraNeamțși chiar a teatrului românesc. O abordare strictă numai a acelei perioade de cinci ani, menționată în titlu, ar fi fost incompletă și autorul, conștient de acest lucru, a folosit-o ca pe un pretext pentru a alcătui un compendiu al istoriei mișcării teatrale de la PiatraNeamț, din ultimii o sută cincizeci de ani, pe scurt, istoria teatrului din localitate (scop al lucrării, declarat cu modestie), instituție pe care a iubit-o și pentru prestigiul căreia s-a luptat, mai bine de douăzeci de ani, ca secretar al Comitetului pentru Cultură și Artă al Regiunii Bacău (1966), apoi ca președinte al Comitetului de Cultură și Artă al Județului Neamț (din 1968) când avea în atribuții și coordonarea activității acestei instituții. Deosebit de interesante și bine realizate sunt portretele pe care le alcătuiește, mai întâi sub formă de crochiu, apoi completate pe parcursul cărții, până la stadiul de adevărate tablouri ce alcătuiesc o lume interesantă, o galerie cu foste și actuale glorii ale TT-ului, teatrul care s-a dovedit a fi „un ideal loc de întâlnire a tradiției cu inovația cea mai curajoasă în domeniu și să se manifeste ca una dintre cele mai importante scene dramatice ale țării“.
De curând, în 2016, Gheorghe Bunghez a dat publicității o nouă carte menită să nu lase să se aștearnă uitarea peste o perioadă de mai bine de un sfert de veac din activitatea cultural-educativă și artistică din județul Neamț. Avem în vedere ampla lucrare intitulată „Contrapunct/Demnitatea supraviețuirii prin cultură“.
La ceas aniversar urăm profesorului Gheorghe Bunghezmultă sănătate, putere de muncă, să poată duce la îndeplinire și alte proiecte. La mulți ani!
Constantin TOMȘA
