Judecătorii Secţiei penale vor deveni judecători de libertăţi

BALTAG

* Proaspătul preşedinte al Secţiei penale a Tribunalului spune că de la 1 februarie procesul va fi împărţit în două

* Infractorii au la dispoziţie doar o cale de atac

Proaspăt numit în funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Tribunalului Neamţ, judecătorul Vasile Baltag consideră că intrarea în vigoare a Noului Cod Penal de la 1 februarie va duce la scurtarea proceselor. Mandatul său de trei ani este marcat, aşadar, de aplicarea noilor reglementări care vin oarecum abrupt, cu noile instituţii pe care le instituie.

Proiectul de management pe care îşi va desfăşura activitatea ca preşedinte al secţiei are ca punct de reper aceste noi reglementări în materie penală, care aduc multe noutăţi ce trebuie aplicate imediat. “Pe ansamblu, noile coduri au menirea, prin schimbările pe care le aduc, să scurteze  durata proceselor, dacă ne gândim doar la reducerea căilor de atac”, spune preşedintele Vasile Baltag. “Prin Noul Cod de Procedură Penală este prevăzută doar o singură cale de atac a hotărârilor instanţei, indiferent de competenţa materială, şi anume contestaţia. Soluţia dată de judecătorie sau tribunal poate fi atacată prin apel, care se judecă la curtea de apel, a cărei soluţie este definitivă”.

Teoretic, procesele se scurtează, întrucât nu se mai ajunge cu recursul la instanţa supremă, dar inculpaţii vor încerca tot posibilul pentru ca pe fond să pună în discuţie toate probele, să formuleze cât mai multe cereri, aşa încât să atragă de partea lor cele mai multe circumstanţe atenuante, toate acestea făcând ca procesul să se lungească.

 

* Noile atribuţii asumate pe rând de magistraţi

Din perspectiva funcţiei pe care o are, primele măsuri pe care le va lua judecătorul Vasile Baltag vor fi cele prin care să devină funcţionale instituţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi şi  judecătorului de cameră preliminară: “Întrucât în schema tribunalului nu avem decât 6 judecători, nu putem să asigurăm separat câte un judecător care să se ocupe cu fiecare din cele două activităţi noi, aşa încât vom programa pe fiecare, prin rotaţie, să se ocupe şi de această parte”. Judecătorul de drepturi şi libertăţi va avea competenţa de a soluţiona toate cererile, plângerile, contestaţiile formulate în cursul urmăririi penale privind măsurile preventive, măsurile asigurătorii, cele de siguranţă privind internarea medicală, încuviinţarea percheziţiilor şi folosirea metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere.

 

* Dosarul este verificat separat înainte de proces

A doua funcţie judiciară adusă prin Noul Cod Penal simplifică partea procesului care se desfăşura în sala de judecată. Astfel, judecătorul de cameră preliminară are ca atribuţii verificarea legalităţii actului de trimitere în judecată, a probelor şi a tuturor actelor procesuale efectuate de către organele de urmărire penală. “În această fază, inculpatul poate contesta modul în care s-a administrat o probă pe care organul de urmărire penală îşi întemeiază incriminarea, ceea ce până acum se desfăşura la prima înfăţişare, după trimiterea în judecată. De asemenea, judecătorul de cameră preliminară soluţionează şi plângerile împotriva soluţiei procurorului de neînceperea urmăririi penale sau netrimitere în judecată”, mai spune judecătorul Vasile Baltag. Procedura se derulează fără prezenţa părţilor, poate dura până la 60 de zile, iar la final se emite o încheiere dată în camera preliminară care se comunică părţilor. Încheierea poate fi atacată prin contestaţie la instanţa ierarhic superioară până la începerea procesului.

Interesantă este şi modalitatea în care se judecă de la 1 februarie contestaţia. “Completul de trei judecători se desfiinţează, astfel că orice contestaţie pe măsuri preventive se judecă de un singur judecător, ceea ce va mări volumul de muncă. Urmează să facem planificări ale completelor pentru fiecare din instituţiile care vor intra în vigoare de la 1 februarie, până atunci vom parcurge o serie de instruiri, dar timpul este scurt şi până la urmă fiecare judecător va trebui să depună singur efortul de a parcurge sutele de pagini de reglementări”, consideră preşedintele Secţiei Penale.

Cristina IORDACHE