Președinta AMR atrage atenția asupra faptului că „implicarea Serviciului Român de Informații prin asigurarea suportului tehnic necesar activităților de interceptare și executare a mandatelor care nu se referă la siguranța națională (pentru acestea din urmă competențele nefiind niciodată înlăturate, contrar celor susținute incorect după adoptarea deciziei nr. 51 a Curții Constituționale), reprezintă o nesocotire gravă a legii“.
În comunicatul dat publicității, președinta AMR respinge ordonanța de urgență a guvernului prin care interceptările să fie asigurate de o entitate aflată în subordinea SRI și care are atribuții în sfera apărării țării și siguranței naționale: „Asociația Magistraților din România (AMR) respinge categoric varianta adoptată de Guvernul României, în procedură de urgență, în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor pentru punerea în executare a mandatelor de interceptare și supraveghere tehnică dispuse în procesul penal prin intermediul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, unitate militară aflată în subordinea SRI, înființat în anul 2008, după toate informațiile existente în spațiul public, printr-o hotărâre a CSAT al cărei conținut nu este dat publicității. Mergând pe o procedură eronată, netransparentă, s-a ajuns ca o autoritate administrativă autonomă, cu atribuții în organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională, așa cum este Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să dispună asupra funcționării justiției peste legile speciale care o guvernează, dar și peste legea fundamentală. Astfel, «custodele» interceptărilor și supravegherilor nu este altcineva, în raport de propunerea legislativă adoptată, decât tot Serviciul Român de Informații, printr-un intermediar al său, Centru Național de Interceptare a Comunicațiilor, autoritate care nu apare înregistrată/înființată «la vedere» în nici un act oficial. Menționarea acestei autorități în recentul act normativ nu înseamnă aducerea ei în legalitate în condițiile în care nu se cunoaște care este actul de înființare, sediul, statutul, regulamentul de funcționare, competențele până la momentul adoptării ordonanței de urgență și nu numai, persoana care deține cea mai înalta funcție, organigrama etc. Nu este posibil ca un organism care va fi însărcinat cu derularea unei părți din actul de justiție, așa cum se va întâmpla de acum încolo, să rămână necunoscut, ca modalitate de înființare, administrare și reprezentare“.
În ce privește controlul asupra interceptărilor, judecătoarea Gabriela Baltag spune că desemnarea unui singur judecător încalcă regula repartizării aleatorii: „Instituirea unui control, cu titlu general, asupra modalității în care sunt executate mandatele de interceptare și supraveghere tehnică, prin concentrarea numai în responsabilitatea unui singur judecător, respectiv a Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a acestor atribuții, imposibil de realizat, în concret, reprezintă o altă măsură incorectă. Verificarea unui număr considerabil de mandate de interceptare și supraveghere, emise anual, în măsură să dezechilibreze și cele mai relevante statistici în materie, la nivel mondial, exclude reprezentantul instanței supreme de la posibilitatea desfășurării oricărei alte activități profesionale, chiar dacă ar mai delega pentru această activitate și un alt judecător. De asemenea, nominalizarea unui judecător anume, raportat la funcția deținută și instanța de unde provine, prin chiar actul normativ adoptat, contestat, încalcă principiul repartizării aleatorii, principiul după care funcționează, ca regulă, în prezent, sistemul judiciar și înlătură posibilitatea ca orice judecător care are competență să instrumenteze cauze în materie penală, să poată controla activitatea de urmărire penală, așa cum se întâmplă cu toate celelalte acte supuse controlului judecătoresc, dar mai ales așa cum rezultă din ansamblul normelor de procedură, în vigoare. Desemnarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție drept unica entitate în măsură să confirme legalitatea executării mandatelor de interceptare și supraveghere tehnică, potrivit viziunii ordonanței de urgență adoptate, reprezintă o reiterare a excepției instituite pentru desemnarea și funcționarea completurilor de 5 judecători, de această dată la o scară mult mai gravă, încălcând fără niciun temei regulile procedurale obligatorii pentru întreg sistemul judiciar, anume repartizarea aleatorie“.
Președinta AMR solicită „sprijinul tuturor autorităților publice, dar mai ales Avocatului Poporului, autorități care prin lege au posibilitatea contestării recentei ordonanțe de urgență, dar și explicații Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru a cunoaște care au fost motivele neimplicării directe a procurorilor, până în prezent, în efectuarea operațiunilor de interceptare și supraveghere astfel cum a dispus totdeauna legea, precum și considerentele încredințării și acceptării derulării acestor operațiuni de către un serviciu specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională“.
În finalul comunicatului, judecătoarea Gabriela Baltag solicită „responsabilitate tuturor factorilor de decizie într-un moment important care poate să ne deschidă ușa spre viitor sau, dimpotrivă, ne poate întoarce pentru multă vreme în trecut“.
Cristina IORDACHE