*Principalele proiecte au vizat perfecţionarea cadrelor didactice şi personalului auxiliar dar şi capacitarea prevenirii abandonului şcolar
ISJ Neamţ este una din instituţiile de acest gen din ţară „cu lipici” la fondurile UE. Mai mult, pe ultima statistică anuală realizată pe 2013, Inspectoratul Şcolar Neamţ se clasează pe un onorant loc 2, la nivel naţional.
Prezentarea acestei teme de către conducerea ISJ Neamţ în cadrul ultimei şedinţe de Colegiu Prefectural l-a determinat pe prefectul Vlad Angheluţă să permanentizeze abordarea acestor subiecte, mizând, probabil, pe ideea că performanţa ar putea fi contagioasă: „În măsura în care acest lucru va fi posibil, vreau ca oricare dintre întâlnirile din Colegiul prefectural să aibă un punct referitor la fondurile europene – fie că vom prezenta un proiect model, o oportunitate de finanţare, un parteneriat de succes”.
Tema proiectelor europene derulate de ISJ Neamţ a fost denumită „Oportunităţi de finanţare prin dezvoltarea de parteneriate şi proiecte europene. Modele de bune practici” şi a fost susţinută de inspectorul general Viorel Stan şi de inspectorul care se ocupă cu implementarea şi monitorizarea acestora, Maria Ghiniţă.
Aproape 10 miliarde lei vechi numai la ISJ
Din aceste expuneri a rezultat că Inspectoratul Şcolar Neamţ a fost implicat într-un număr mare de proiecte europene, fiind situat pe un onorat loc doi pe ţară, la acest capitol. Pe de o parte sunt proiectele care se adresează direct diverselor structuri din cadrul inspectoratului, iar pe de altă parte, proiecte cu adresabilitate mai largă, având ca grup ţintă unităţile şcolare, cu toate „rotiţele sistemului”: manageri din şcoli, cadre didactice şi personal didactic auxiliar, elevi şi părinţi ai acestora. Fiecare nou proiect aduce plus valoare sistemului de învăţământ românesc şi va genera reacţii pozitive la adulţii de mâine.
De altfel, mai mult de jumătate din unităţile şcolare sunt implicate în proiecte de mobilităţi.
Inspectoratul Şcolar Neamţ a fost beneficiar în două proiecte regionale, cu o valoare totală de 9 747 602 lei. Printre rezultatele cuantificabile ale acestora se poate aminti: dezvoltarea unei platforme interactive de e-learning, organizarea unor cursuri acreditate cu diverse tematici, crearea a 7 centre de educaţie asistată, implicarea elevilor în activităţile unor cercuri tematice, etc.
Prin programe de tipul „Şcoala de vară/duminică” sau în parteneriate cu judeţe limitrofe, ISJ a considerat prioritar interesul elevului din mediul rural, al elevului defavorizat sau făcând parte din grupuri vulnerabile. De asemenea, elevii implicaţi au fost încurajaţi să folosească materiale reciclate, să manifeste interes, respect şi grijă faţă de mediul înconjurător.
Instruire pentru personal, facilităţi pentru elevi
“Generalul” Stan consideră că efectele pozitive ale acestor proiecte sunt mai presus de orice îndoială: „Perfecţionarea cadrelor didactice are beneficii evidente. Un professor pus la punct cu ultimele problematici profesionale e o garanţie a creşterii actutului de educaţie. La fel de benefică e şi instruirea personalului nedidactic. Pentru că şi bibliotecarii, laboranţii, ceilalţi specialişti contribuie şi ei la realizarea unui învăţământ de calitate. Cât priveşte proiectele adresate elevilor, mai ales celor aflaţi în situaţii sociale dificile, este mai mult decât evident că posibilitatea, în cadrul unui proiect, de a oferi activităţi conexe sau chiar o masă caldă este foarte importantă în menţinerea reală a relaţiei dintre aceştia şi şcoală”.
„Vă felicit pentru proiectele derulate, pentru poziţionarea în ierarhia celor care atrag fonduri europene. Aveţi tot sprijinul instituţiei prefectului şi al celorlalţi potenţiali parteneri din cadrul Colegiului prefectural şi nu numai. Sprijinim proiectele destinate educaţiei copiilor, prin aceasta asigurând o dezvoltare durabilă a întregii societăţi” a spus prefectul Ioan Vlad Angheluţă.
Acesta a lansat şi propunere de reunire a eforturilor tuturor instituţiilor, tuturor vectorilor de decizie sau de imagine într-un parteneriat lărgit, menit să reducă abandonul şcolar, pe baza unei strategii asumate şi de către comunităţile locale.
D. VINCA