Înghețată cu aditivi periculoși: alergeni, cu efect laxativ sau care pot provoca hiperactivitate la copii

Inghetata01 Asociația Pro Consumatori a realizat un studiu privind calitatea sortimentelor de înghețată cu arome, precum și a celor cu fructe ori suc din fructe, în cadrul campaniei naționale „Să învățăm să înțelegem eticheta!“. Cea mai importantă atenționare a experților APC, lansată ieri, este aceea că înghețata, fiind un produs cu indice glicemic ridicat, nu trebuie consumată de către persoanele obeze, supraponderale, cu intoleranțe alimentare, diabet și boli cardiovasculare.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea înghețatei cu arome și a celei cu fructe/suc de fructe, 64 de sortimente de înghețată (39 înghețate cu arome și 25 înghețate cu fructe/suc de fructe), cu arome diferite (lime, căpșuni, pepene roșu, cocos, banană, tiramisu, ciocolată, fructe de pădure, vanilie, rom, frișcă, mentă, cola, iaurt, kiwi și pepene galben) și cu conținut de suc de fructe (lămâie, ananas, fructe de pădure, căpșune, vișine, fructe tropicale, pepene roșu, pepene galben, ananas, cocos, cireșe și mango). Au fost analizate sortimente de înghețată fabricate/distribuite de către companii din țară și de peste hotare, lista acestora putând fi consultată pe site-ul APC. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

„S-a realizat o analiză din punct de vedere al primului ingredient și s-au constatat următoarele: la sortimentele de înghețată cu arome, 2 din 5 produse au ca prim ingredient laptele praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, iar 5 din 9 produse au ca prim ingredient apa; la sortimentele de înghețată cu suc de fructe, 3 din 7 produse au ca prim ingredient apa și tot atâtea laptele praf degresat reconstituit.

În compoziția fiecărui tip de înghețată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu înghețata tradițională unde se folosesc în medie 6 ingrediente. În concluzie, în majoritatea înghețatelor analizate predomină grăsimile exotice hidrogenate de origine vegetală și zaharurile sub diverse forme“, se arată în comunicatul APC.

În ceea ce privește identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială, în cele 64 de sortimente de înghețată s-au identificat 31 de aditivi alimentari.

E-uri din înghețată care pot accentua astmul sau provoacă reacții alergice

Potrivit atenționării APC, dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme grave de sănătate, astfel:

E100 curcumina, E102 – tartrazină, E 120 – carminul (din specie de gândac din America de Sud – poate produce astm, alergii și rinite); E122 azorubina (un colorant roșu toxic, folosit și în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii); E131 – albastru patent V (un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia); E133 – albastru briliant (un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat); E405 – propan-1,2-diol-alginat (esterul propilen-glicolic al acidului alginic,unele persoane manifestă reacții alergice la anumite concentrații de propilen-glicol); E1520 propilen glicolul (se obține din petrol și este unul dintre cele mai controversate E-uri. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic); E124 – roșu ponceau este un colorant sintetic care produce reacții alergice, fiind responsabil și pentru hiperactivitatea copiilor, agravarea astmului, considerat a fi cancerigen în multe țări. Produce afecțiuni ale stomacului, ale vezicii urinare, ale măduvei osoase și ale colonului); E150a – caramel simplu (cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate și probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi); E150d – caramel sulfit de amoniu (poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantități mari); E202 – sorbat de potasiu (conservant; este un aditiv ce irită pielea, ochii și mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman); E296 – acid malic, potențiator de aromă.Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic); E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree); E331 – citrații de sodiu (sunt folosiți și ca agenți de reglare a acidității produselor alimentare, ca antioxidanți, conservanți sau arome, produce efecte secundare ca greață, vomă, crampe abdominale și musculare, reacții alergice, amorțirea extremităților, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, amețeală, respirație greoaie etc); E 407 – caragenan (agent de îngroșare; unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție); E 410 – gumă de carruba (agent de îngroșare; poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia); E 412 – gumă de guar (agent de îngroșare, poate provoca alergii).

Geanina NICORESCU