Păcală, tuşa Mărioara, Moş Ion Roată sau Dănilă Prepeleac sunt doar câteva din personajele însufleţite de meşterul popular Ionela Lungu- Mărţişoarele vor fi expuse, la sfârşitul lunii februarie, la Muzeul Ţăranului Român
Lumea poveştilor lui Creangă reprezintă subiect de inspiraţie pentru meşterul popular Ionela Lungu din Humuleşti. Fascinată de personajele copilăriei sale, artizanul nemţean realizează mărţişoare inedite, dând viaţă unui boţ de humă din malurile Ozanei.
Rând pe rând, din căuşul palmelor sale răsar figurine unicat, întruchipându-i pe tuşa Mărioara, Păcală, Moş Nichifor Coţcariul, Moş Ion Roată sau Dănilă Prepeleac. Mare iubitoare de copii, Ionela Lungu îşi foloseşte talentul şi în cadrul diferitelor ateliere sau tabere de creaţie, iniţiindu-i pe cei mici în tainele meşteşugul său inedit.
„Încă din copilărie am îndrăgit meşteşugurile. Lucrul de mână l-am deprins de la mama, care a fost educatoare. Arta populară am descoperit-o însă mai târziu, după absolvirea facultăţii, când am venit în Humuleşti, în casa socrilor mei”, spune Ionela Lungu.
Totul a început dintr-o joacă
Amuzante şi atractive, în acelaşi timp, ineditele figurine nu sunt altceva decât o chintesenţă a satului moldovenesc şi a artei tradiţionale româneşti. Ceea ce la început a fost o simplă joacă a devenit, ulterior, o adevărată pasiune.
„La început, a fost o joacă. Socrul meu bătea lutul pentru o bucătărie de vară, iar eu şi soţul meu, studenţi fiind, am început să modelăm nişte figurine. Într-o vacanţă ulterioară, m-am apucat să le şi pictez. Apoi, am stricat căciula socrului meu şi am făcut din ea nişte căciuliţe mai mici pe care le-am lipit pe capul personajelor. În timp, m-am specializat în modelarea figurinelor. Recitind poveştile lui Creangă, am intrat în pielea personajelor şi am încercat să le redau cât bine trăsăturile, accentuând latura lor caricaturală”, îşi aminteşte meşterul popular. Succesul obţinut a determinat-o pe Ionela Lungu să participe la diferite expoziţii, fiind prezentă inclusiv la Muzeul Satului din Bucureşti. Totodată, s-a dedicat şi carierei didactice, lucrând ca profesor coordonator în diferite tabere de creaţie.
Dând viaţă unui boţ de humă
Pentru figurinele de dimensiuni mai mari, procedeul implică mai multe etape: mai întâi se modelează lutul prin apăsare, în căuşul palmelor, apoi se realizează nasul, urechile, şi restul capului. Lutul este lăsat 2 – 3 zile ca să se usuce, iar apoi faţa este şmirgheluită, până dispar toate amprentele degetelor. Figurinele prind apoi viaţă prin adăugarea culorilor.
„Pentru culoarea tenului, folosesc o combinaţie inventată de mine între var lavabil şi oxid de fier, apoi colorez restul feţei, dând expresie personajului. Ulterior, fixez culorile cu un lac mat şi mă ocup de cusutul căciuliţelor. Lipesc părul personajelor, realizat din lâna de la oiţe. Femeile au păr din flori de cânepă, iar băsmăluţele sunt confecţionate din baticuri autentice”, explică Ionela Lungu.
Pentru mărţişoare, lucrul implică ceva mai multă migală, având în vedere că pentru o figurină se foloseşte lut cât buricul degetului.
„Mărţişoarele le fac foarte mici, însă respectând aceeaşi tehnică. Pentru nări, folosesc un croşet, iar băsmăluţele şi căciuliţele le fac în miniatură”, adaugă meşterul.
Mărţişoarele vor fi expuse la Muzeul Ţăranului Român
La sfârşitul lunii februarie, Ionela Lungu va fi prezentă, cu exponatele sale inedite, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, în cadrul unui târg de mărţişor.
Astă toamnă, Ionela Lungu a participat la inaugurarea Casei Culturii din Târgu Neamţ cu o expoziţie fascinantă, cuprinzând 30 de personaje, printre care Păcală, Dănilă Prepeleac, Moş Ion Roată, tuşa Mărioara sau Soacra cu trei nurori. Din expoziţie a făcut parte chiar şi cocoşul din poveste, care purta în cioc … o punguţă cu doi bani!
Cât despre atitudinea pe care nemţenii ar trebui să o aibă faţă de arta populară, Ionela Lungu spune:
„Cred că nemţenii ar trebui să manifeste mai mult interes faţă de activitatea meşterilor populari, pe care să-i susţină, cumpărându-le obiectele, mai ales dacă sunt autentice. Toate aceste obiecte, lucrate cu multă trudă de meşterii populari, dacă nu sunt valorificate, pier. Părinţii ar trebui să-i apropie mai mult pe copii de meşteşuguri, fie prin vizite organizate la muzeele de etnografie şi folclor, fie prin participarea la taberele de creaţie. De asemenea, îi sfătuiesc pe nemţeni să-şi decoreze locuinţele cu obiecte de artizanat, căci un obiect realizat de un meşter popular însufleţeşte şi încălzeşte orice locuinţă.”
Irina NASTASIU
