Din trei martie, a început Postul Paștelui. Timp de 48 de zile credincioșii ortodocși trebuie să renunțe la produsele de origine animală și să se roage pentru iertarea păcatelor. Medicii spun că regimul alimentar trebuie să fie echilibrat și sănătos. O opțiune sunt fructele și legumele proaspete.
Postul Paștelui coincide cu venirea primăverii, astfel că ar trebui să profităm din plin de fructele, legumele și verdețurile pline de vitamine și să evităm pe cât posibil alimentele care imită carnea sau brânza, deoarece conțin foarte mulți aditivi extrem de periculoși pentru sănătate.
“În perioada de iarnă organismul s-a intoxicat şi trebuie dezintoxicat. Alimentaţia de post este o alimentaţie uşoară, o alimentaţie bazată pe legume şi fructe, alimentaţie care ajută la îndepărtarea din organism a tuturor deşeurilor toxice, o alimentaţie care asigură o funcţionare normală a tuturor organelor organismului, o alimentaţie de regulă fără conservanţi şi fără e-uri, care sunt subsanţe chimice adaugate alimentelor împotriva vieţii. Această alimentaţie de post creşte rezistenţa organismului, adică are darul de a stimula sistemul imunitar al organismului şi face ca în această perioadă organismul să se refacă. În detoxifierea organismului este indicat ca adulții, copii și vârstnicii să consume cât mai multe legume și fructe proaspete ”, ne spune Dumitru Nastasă, farmacist toxicolog
Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru din calendarul creștin ortodox. El a fost rânduit de biserică pentru a-i da credinciosului posibilitatea de a se pregăti pentru a întâmpina cu smerenie și curățenie sufletească sărbătorea Învierii Domnului. În același timp, Biserica ne îndeamnă să privim postul nu ca pe o dietă, ci ca pe o lucrare duhovnicească. Postul este ținut și de romano-catolici, însă acesta este mult mai permisiv. Anul acesta, Paștele ortodocșilor va fi celebrat pe 20 Aprilie, în aceeași zi cu cel al catolicilor.
“Postul în viaţa unui creştin nu este doar o simplă dietă, abţinere de la anumite mâncăruri, ci este o împreună-călătorie cu Dumnezeu pe calea lumii acesteia. Postul este o stare de libertate, stăpânire de sine, întemeiate pe nevoinţă şi înfrânare. Prin post credinciosul nu doreşte reglarea greutăţii corporale, nici însuşirea unei deprinderi mondene, ci înnoirea sa duhovnicească, dezrobirea din temnița cea înfricoșătoare a pornirilor şi gândurilor întunecoase. Parcurgând cele şapte săptămâni ce vor urma, nu facem decât să ne înscriem la cursurile unei şcoli duhovniceşti, învăţând să iertăm, să fim milostivi dar și ce înseamnă pocăinţa și smerenia. Pe lângă aspectul alimentar, postul deplin ne îndeamnă la luptă duhovnicească, la mai multă rugăciune, la citirea Sfintei Scripturi, a Sfinților Părinți, la pelerinaje religioase, la cercetarea mai deasă a duhovnicilor și părinților îmbunătățiți spre tămăduirea de tot ce ne subjugă și ne robeşte inima, îndepărtându-ne de Dumnezeu și de scopul ultim al viețuirii noastre pământene, mântuirea. Gândind la toate acestea, să postim cu bucurie duhovnicească, nu cu întristare, căci postul nu ne slăbeşte, nici nu ne îmbolnăveşte, ci, dimpotrivă, ne însănătoşeşte, ne întrarmează, apropiindu-ne de Hristos, Mântuitorul nostru și de slăvită Învierea Lui”, ne spune preotul Filip Constantin Cosmin.
În Postul Pastelui exista două dezlegari la pește, una pe 25 martie, de Buna Vestire, iar cealaltă în Duminica Floriilor. Spre sfârșitul Postului, credincioșii trebuie să se spovedească ca mai apoi să primească Sfânta Împărtășanie.
Andreea FLOREA
Postul Pastelui isi pierde din ce in ce mai mult din semnificatie. Faptul ca are legatura cu primavara, un anotimp al renasterii, al aparitiei legumelor determina o scadere a importantei care i se acorda nu religiei, ci, poate – nu stiu daca sunt in masura sa judec asta – credintei.