Facerea GAL-urilo a fost o sarcină dificilă, care a decurs foarte anevoios, vreme de mai bine de doi ani. Miza e foarte mare, una de perspectivă! E vorba de banii europeni, dar şi guvernamentali, care se vor derula prin aceste forme asociative, de interes zonal.
Pentru cine nu încă nu ştie, Grupul de Acţiune Locală reprezintă asociere între mai multe localităţi, firme şi persoane fizice, grupate geografic, cu un scop comun: dezvoltarea economico-socială a acelei zone. Nu este obligatorie respectarea graniţelor unui judeţ, cu GAL-ul putându-se trece şi dincolo de hotar. Bunăoară, în componenţa a 3 GAL uri nemţene, intră şi comune din judeţele Iaşi şi Suceava.
În momentul de faţă, în Neamţ, sunt două GAL-uri recunoscute şi autorizate din anul 2010. Este vorba de GAL „Ceahlău” la care sunt arondate oraşul Bicaz şi comunele de pe Valea Muntelui, Valea Bicazului şi Râşca-Suceava şi de GAL „Nicolae Roznveanu”, în care intră comunele din zona Roznov. La prima „chemare”, la nivel naţional, au fost foarte multe solicitări, s-au depus tot atâtea proiecte. Cu mult peste fondurile alocate înfiinţării GAL-urilor. S-au făcut demersuri la Uniunea Europeană şi s-a obţinut suplimentarea fondurilor. Aşa a fost posibil ca, anul trecut, din judeţul Neamţ, să se depună dosare pentru înfiinţarea a încă 3 GAL-uri. În prima fază, au fost selectate două, al treilea arămas cumva „suspendat”, oscilând între a fi şi a nu fi autorizat. Din start, cu sorţi de izbândă a fost proiectul GAL „Valea Siretului”din care fac parte comune din zona Roman, preşedinte fiind Valeria Dascălu, primarul comunei Tămăşeni, aici fiind inclusă şi comuna Răchiţeni-Iaşi. Cel de al doilea selectat este GAL „Ştefan cel Mare” unde preşedinte este Vasile Panaite, primarul de Dragomireşti, fiind arondate 18 comune din jur, inclusiv Ciohorăni-Iaşi. Ghinionul a „lovit” în cel de al treilea GAL, care a „reuşit”, a promovat, dar fără loc. Asta pentru că n-au ajuns banii pentru toate. Iniţiatorii nemţeni au tot sperat că poate-poate vor fi şanse de finanţare şi pentru ei. Mai ales că nu erau singurii care stăteau cu sufletul la gură în aşteptarea unui verdict favorabil. La nivel naţional, vreo 5 GAL-uri în această situaţie. Speranţele nu au fost deşarte, şi cel de al treilea GAL nemţean fiind admis. Este vorba de GAL „Podişul de nord al Bârladului” preşedinte fiind primarul de Bâra, Daniel Petraru.
După selectarea documentaţiilor depuse pentru GAL-urile de anul trecut, la nivel naţional, sunt în jur de 150 – 160 de GAL-uri. În medie, câte 4 pe judeţ. Noi ne cam făcusem „norma”la GA-uri! 5 GAL-uri câte avem acum, e cu mult mai bine. Practic, ele acoperă întregul judeţ.
* Proiecte în derulare, altele în pregătire
GAL „Ceahlău” este cel mai avansat, prin care deja se derulează mai multe proiecte cu finanţare europeană. Sunt proiecte cu valori mai mici, în jur de 50.000 euro, fondurile europene fiind alocate pentru protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor, prin executarea lucrărilor de corectare torenţi montani. Lucrurile au început să mişte şi la GAL „Nicolae Roznoveanu”.
În perspectivă, GAL-urile vor reprezenta reale oportunităţi investiţionale, prin ele derulându-se importante fonduri comunitare şi naţionale, care să asigure dezvoltarea integrată a mai multor comunităţi dintr-o zonă geografică omogenă.
