Debitele râurilor, mai mici cu peste 65%
Grâul, compromis 70%; nici o societate de asigurări nu dă bani pentru secetă
Ruginoasa și Hangu – probleme la alimentarea cu apă a populației
“Precipitaţiile cumulate pe luna mai în jud. Neamţ au fost în medie de 20 l/mp faţă de media multianuală a lunii mai de 80 l/mp, înregistrându-se un deficit de 60 l/mp. Precipitaţiile cumulate pe luna iunie până la această dată au fost de 20,7 l/mp faţă de 96,6 l/mp media multianuală a lunii iunie pentru zona de E a judeţului şi 47,2 l/mp faţă de 109,4 l/mp media multianuală a lunii iunie pentru zona de V a judeţului. Deficitul de precipitaţii s-a menţinut şi în luna iunie, în limitele lunii mai, chiar mai accentuat până în prezent” a spus dl.ing. Ion PĂVĂLEANU, directorul S.G.A. Neamţ, în cadrul Comitetului Extraordinar
În apele mici ale Neamțului, debitele sunt doar între 10-45%, cu mult sub nivelul mediu multianual al lunii iunie, iar pe Siret, Moldova, Bistrița și Ozana, debitele sunt între 15-35 față de același nivel.
Pe anumite tronsoane ale cursurilor de apă mici, care însumează circa 95 de km, se în-registrează fenomenul de secare.
Probleme și sub pământ
Și apele subterane sunt profund afectate: în zona Roman, nivelul hidrostatic în forajele hidrogeologice este mai scăzut cu 10-30 mc față de nivelul mediu multianual.
În zona Tg. Neamț, nivelul hidrostatic în forajele hidrogeologice este mai scăzut cu 20-30 mc.
În zona Piatra Neamț, nivelul hidrostatic în forajele hidrogeologice este mai scăzut cu 10-30 mc față de nivelul mediu multianual.
În zona de munte, amplasarea forajelor în vecinătatea Lacului Izvorul Muntelui face ca nivelul hidrostatic să fie influențat de oscilațiile cotei apei din lac.
În general, populația nu este afectată, cu unele excepții. La Ruginoasa, sistemul centralizat are funcționarea deficitară din cauza înmagazinării iar la Hangu, concomitent cu reducerea capacității de debitare a surselor și consumului mare de apă din cauza secetei, furnizarea apei are perioade de întrerupere, până la o nouă înmagazinare.
”Din păcate, fenomenele sunt ireversibile”
Maricel TĂLMĂ-CEL, directorul D.A.D.R. Neamţ, a precizat că ultima mare secetă a avut loc în 1996, dar nu atât de puternică. ”Din punctul meu de vedere de la revoluție încoace”. Directorul DADR Neamț s-a raportat la revoluție pentru că înainte de 1989 Neamțul avea sistem de irigații și efectele secetei nu ar fi fost atât de dezastruoase pentru agricul-tură. El a precizat că din sisteme nu a rămas nimic, s-a furat pâ și ultimul element din infrastructură. ”Din păcate, fenomenele sunt ireversibile. În urma inventarierii culturilor afectate de secetă putem declara faptul că în ceea ce privește culturile de toamnă acestea vor avea o producție foarte slabă dar și de proastă calitate, iar în cazul în care, în următoarea perioadă, nu va ploua, culturile de primăvară vor avea ace-eași soartă. Sistemele de irigații nu sunt funcțio-nale iar fără irigații nu se mai poate face o agri-cultură controlată, rămâ-ne totul doar în voia lui Dumnezeu. Anul 2015 se anunță a fi cel mai slab an, în ceea ce privește producția agricolă, de după anul 1989. Un mare dezavantaj este acela că în agricultură, riscurile extreme nu se asigură, respectiv seceta și înghețul, se asigură incendiile, grindina și inundațiile. Am spus că ar trebui constituit un Fond de Asigurare cu 65 la sută bani europeni și restul de la noi”.
Astfel, din 20.000 de hectare de grâu din Neamț, circa 9000 sunt puternic afectate de secetă. De asemenea, o suprafață mai mică de orz este afectată, dar destul de mare în raport cu cea cultivată. Din fericire, peste o săptămână, orzul se va recolta, iar din estimările noastre produc-țiile nu vor fi mai mari de 40-45%. La grâu, dacă nu plouă în următoarele zile, nu vom realiza 30%, și acelea de proastă calitate. Vor crește, inevitabil, prețu-rile.
Peste 6800 de fântâni secate
Potrivit Inspectoratului Județean de Urgență Neamț, care a centralizat efectele feno-menului de secetă, din rapoartele înaintate de comitetele locale pentru situații de urgență, a reieșit că din totalul celor 21.665 de fântâni existente în Neamț, 6850, adică peste 30%, sunt fie secate, fie cu un nivel scăzut de apă, care nu asigură debitul necesar pentru po-pulație. Astfel, aproape 4500 de persoane sunt afectate de lipsa surselor de alimentare cu apă. ISU are 10 autospeciale (cisterne) pentru transport lichide, în comune, care pot fi folosite la nevoie.
“Comunele Bălţăteşti, Boghicea, Brusturi şi Dragomirești sunt cele mai afectate de fenome-nul de secetă, deoarece, din numărul total de fântâni, peste 98% nu asi-gură debitul necesar pentru populaţie. Comu-nele în care numărul de fântâni cu nivelul de apă scăzut este mai mare de 50% din total sunt: Ceahlău, Grumăzeşti, Hangu, Pânceşti, Poienari, Rediu, Secuieni” a spus col. Ioan Nițică, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al Judeţului Neamţ.
În loc de concluzie:
A fost o ședință scurtă, dar intensă și bine documentată.
Prefectul județu-lui a supus spre aprobare Hotărârea și Planul de măsuri și a solicitat toto-dată directorului Companiei Apa Serv un in- ventar exact al hidranților funcționali pentru a preîntâmpina situațiile de urgență în care inter-venția operativă poate fi îngreunată. A fost adoptat un plan de măsuri ”pentru preîntâmpinarea efec-telor negative a fenome- nului de secetă. Cât mai putem preveni”, a spus prefectul,
“Trebuie să avem întocmite procesele verbale de către primării plus o centralizare concretă a fenomenului de secetă pentru a putea, în perioada următoare, să înaintăm către Guvernul României o solicitare în scopul obținerii unor despăgubiri” a spus prefectul județului Ioan Vlad Angheluță în încheierea ședinței.
M.O.T.