Copleşită de emoţii, o fetiţă, ca orice fetiţă, şi-a adunat toate visele, speranţele, temerile şi dorinţele, le-a pus frumos în ghiozdănel, şi-a luat la revedere de la păpuşi şi, ieri dimineaţă, a pornit plină de încredere spre şcoală. Prima zi de şcoală! E unică, pentru că acum toată lumea îi spune că e fetiţă mare.
Atât a aşteptat această primă zi, încărcată de poveştile celor mari, încât parcă vacanţa mare a fost cât lumea de mare. E curioasă să vadă sala de clasă, cu covor moale şi cu băncuţă, cu manuale noi, cu dragele ei cărţi şi creioane. Da, şi mai ales, pe doamna aşteaptă să o cunoască. Sentimentul că vine la aceeaşi şcoală unde a făcut şi grădiniţa îi aduce Ilincăi Ursache puţină linişte în suflet. Este elevă în clasa a I-a la Şcoala Generală „Nicu Albu” din Piatra Neamţ şi abia aşteaptă să frunzărească volumele din biblioteca şcolii. Ştie, deja, ca majoritatea copiilor care merg acum la şcoală, să scrie şi să citească.
„Îmi plac poveştile, mai citesc şi fişe, dar cel mai mult îmi plac poeziile. Ştiu să scriu, ştiu să socotesc, foarte bine ştiu să socotesc”, ne împărtăşeşte Ilinca din secretele ei de proaspătă şcolăriţă.
Vrea să-i arate doamnei învăţătoare câte lucruri ştie. Nu chiar pe toate, dar e bucuroasă că doamna o va aprecia pentru că-i place să înveţe. „Vin cu mare bucurie la şcoală, am aşteptat această zi, am fost foarte curioasă să văd sala de clasă, am fost doar un pic înăuntru, e foarte frumoasă. Am văzut-o pe doamna învăţătoare, dar nu ştiu cum o cheamă. Abia am aşteptat să vin la şcoală pentru că îmi place aici, fiindcă pot să învăţ”.
Am întrebat-o pe Ilinca dacă nu se va plictisi la ore, având în vedere că ştie atât de multe lucruri, iar răspunsul ei a fost de o profunzime duioasă: „Nu o să mă plictisesc, pentru că doamna o să-mi arate lucruri noi, iar mie îmi palce mult să învăţ”.
Ilinca regretă puţin un singur lucru, şi anume că toţi din jur îi repetă că de-acuma treaba e serioasă. Cum adică? Pentru ea, totul a fost serios şi până acum. Desenele, primele litere şi cifre pe care le-a conturat, joaca de-a profesoara şi dansul păpuşilor sunt ocupaţii foarte serioase. Cum serioasă este şi dorinţa ei: „Am doar verişori, am o verişoară care are 11 ani, cu ea mă înţeleg bine. Nu am un frate sau o surioară, dar aş vrea să am. Mi-ar plăcea să am”.
Ilinca ştie foarte bine ce vrea să facă în viaţa ei de elev pentru a ajunge ceea ce vrea: „Am să învăţ mult şi am să mă fac doctoriţă. Doctoriţă de oameni”.
Cristina IORDACHE