Astăzi se împlinesc 74 de ani de la asasinatele hortyste din comuna Treznea, judeţul Sălaj, cărora le-au căzut victime zeci de copii, femei, bătrâni, oameni nevinovaţi. Nu avem dreptul să uităm jertfa lor, căci pe altarul ei s-a clădit libertatea noastră.
În fiecare an, pe data de 9 septembrie, zeci de persoane, unele rude sau cunoştinţe ale celor masacraţi, urcă drumul spre cimitirul din Treznea pentru a pune o floare sau a vărsa o lacrimă pe groapa comună în care zac trupurile celor care n-au avut parte să-şi doarmă somnul de veci într-un sicriu.
La 5 septembrie 1940, cinci zile după Dictatul de la Viena, prima unitate militară ungară a trecut frontiera pe la Sighetul Marmației. După intrarea armatei ungare de ocupație, au început masacrele împotriva populației civile românești, care au avut o intensitate crescută în primele două săptămâni de la anexarea teritoriului. În doar 11 zile au fost asasinați aproximativ o mie de români, cel mai afectat fiind județul Sălaj, unde au fost masacrați 477 de români.
În masacrul de la Treznea, comună din judeţul Sălaj, primele victime ale trupelor maghiare din batalionul 22 Grăniceri din Debreţin au fost copiii care păzeau vitele la păscut. Apoi, după ocuparea satului, militarii unguri au dezlănţuit măcelul, români şi evrei fiind masacraţi cu focuri de mitralieră, străpunşi cu săbii şi baionete, iar casele lor atacate cu grenade şi incendiate. 93 de persoane şi-au pierdut atunci viaţa, dintre care 87 de români şi şase evrei.
În afara politiei, jandarmeriei şi a gărzilor maghiare, Ungaria a adus în zonă 300.000 de oameni. Administraţia maghiară a introdus justiţia excepţională, s-au emis numeroase acte prin care se îngrădeau drepturile şi libertăţile cetăţeneşti pentru populaţia nemaghiară sau negermană.
În fruntea judeţelor, oraşelor, instituţiilor publice, au fost numiţi ofiţeri superiori. Şirul masacrelor a început din primele ore ale ocupaţiei.
Într-un raport statistic al Secretariatului de stat pentru naționalități, din București, privind situația din Ardealul de Nord în perioada 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941, sunt menționate 919 omoruri, 1126 schingiuiri, 4126 bătăi, 15893 arestări, 124 profanări, 78 respectiv 447 devastări colective și individuale.
Irina NASTASIU