*Cultură de nișă, cu profit mare pentru fermieri
*Frunzele de aur ale sănătății și un deliciu culinar
Sfeclă elvețiană este legumă foarte atractivă pentru micii fermieri, mai ales pentru cei care practică agricultura ecologică. Este o cultură de nișă, aducătoare de profituri mari pentru legumicultorii care dețin teren puțin. Noua ”verzitură” este foarte apreciată de consumatorii din marile orașe, de cei care preferă un stil de viață cât mai sănătos, cu alimente neprocesate termic și multe salate.
Sfecla elvețiană este o leguma cultivată pentru frunze, care sunt bine dezvoltate, ondulate. Pețiolul este puternic, consistent, cărnos, fiind plăcut la gust, fraged, suculent, culoarea fiind gălbuie, roză sau albă.
Frunzele mangoldului sunt folosite la salate, supe, mâncăruri naturise, inclusiv budinci și plăcinte. Pețiolul se fierbe și are aceleasi întrebuințări ca și frunzele, utilizarea sa depinzând și de fantezia culinară a consumatorului. În alimentație, frunzele de mangold pot înlocui spanacul. Pentru ca are un conținut ridicat de acid oxalic, se recomandă folosirea ei sub formă fiartă.
*Conținut și efecte terapeutice
Sfecla elvețiană nu este doar una dintre cele mai populare legume de-a lungul Mediteranei, dar este și una dintre cele mai sănătoase legume cu frunze verzi, fiind a doua după spanac, ca numar și concentrație de nutrienti.
Sfecla elvețiană este o sursă bogată de vitamina A, C, E si K, fiind astfel una dintre cele mai sănătoase legume, care poate fi adăugată în dieta zilnică. Frunzele de sfeclă elvețiană sunt un aliment excelent pentru cei care au lipsă de potasiu, calciu, fosfor și fier. Pețiolul este recomandat celor care au carențe de sodiu și potasiu, acesta semănând, în multe privințe, cu sparanghelul și conopida.
Grație continutului mare de potasiu, sfecla elvețiană favorizeaza eliminarea apei din organism, scade tensiunea arterială. Planta este capacitatea de a ajuta celulele pancreatice să se regenereze. Este vorba de celulele beta producătoare de insulină, care sunt distruse în diabetul insulinodependent. Având un conținut ridicat de calciu, magneziu și vitamina K, sfecla elvețiană este leguma ideală și pentru sănătatea oaselor.
Sfecla elvețiană reprezintă o sursă excelentă de fier, mineral prețios pentru sistemul muscular, imunitar și nervos, având și o contribuție semnificativă în metabolismul osos. Este și o sursă grozavă de vitamina C, un nutrient și antioxidant puternic care joacă un rol cheie pentru sănătatea sistemului imunitar, dar și pentru dezvoltarea și regenerarea tesuturilor organismului.
*Cultura, la fel ca și cea de spanac
În grădină, sfecla elvețiană se comportă ca “suratele” sale măcrișul sau mult mai întâlnitul spanac. După primul an, fermierul poate produce deja sămânța singur, recoltată de la mangold.Diferența între mangold și spanac este că nu face semințe la începutul verii, astfel că poate fi cules până toamna târziu.
Sfecla elvețiană, ca orice altă legumă bio, are nevoie de un sol sănătos, curat, fără buruieni. Are pretenții normale legate de cădură și lumină. Sfecla elvețiană se poate planta prin răsad sau se poate semăna direct ca și spanacul. Planta poate fi cu tija verde, galbenă sau roșie în funcție de soiul din care face parte.
Dăunătorii sunt singura problemă în cultura de mangold, mai ales la cea ecologică. Vorbim de atacurile puricilor verzi ori a limacșilor. Dăunătorul merge mereu către o legumă curată, sănătoasă. Nu trebuie omorât dăunătorul, ci doar îndepărtat.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU