*Pomii cei mai bine plătiți sunt piersicul, nectarinul, caisul, cireșul și mărul
Noul PNDR are capitol special dedicat pomiculturii, cu o alocare financiară europeană consistentă. Fermierii nemțeni interesați de aceste fonduri trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte, nu doar cele legate de speciile de pomii care se pretează cel mai bine condițiilor pedoclimatice specifice zonei.
Fermierii nemțeni interesați de înființarea livezilor trebuie să țină cont de faptul că există câteva specii de pomi și arbuști fructiferi eligibile pentru finanțare. E drept, unele mult mai bine plătite. La finanțare europeană intră speciile: măr, păr, gutui, prun, cireș, vișin, cais, piersic, nectarin, nuc, migdal, alun, castan, coacăz negru, coacăz roșu, coacăz alb, agriș, zmeur de grădină, afin de cultură, mur de grădină, mur cu ghimpi sau fără, măceș, soc negru, trandafiri pentru petale, lonicera caerulea, corn, cătină, scoruș negru, la care se adaugă căpșunul.
Cele mai mari șanse de a fi selecționate în alocarea fondurilor europene sunt investițiile făcute în exploatații pomicole superintensive de piersic, nectarin, cais cireș și măr realizate în cadrul unei forme asociative.
*Livezi bine punctate, pomi mai scump plătiți
La calcularea punctajului proiectelor pomicole se are în vedere specia pomilor și arbuștilor fructiferi. Cel mai bine punctate sunt speciile piersic, nectarin și cais, care obțin 10 puncte, arbuștii fructiferi – 8 puncte, cireș – 6 puncte și mărul cu 4 puncte. Fermierii nemțeni sunt cumva avantajați. Arbuștii fructiferi se pretează foarte bine zonei noastre, fiind și foarte bine plătiți. La cireș, deja este „în lucru“ o livadă ecologică de 30 ha, în satul Cuci, comuna Bozieni.
Punctajul proiectului cu finanțare europeană va fi stabilit și în funcție de sistemul de cultură: superintensiv și/sau în spații protejate – 15 puncte, intensiv -10 puncte, ecologic -7 puncte.
Valoarea proiectelor depinde de mărimea livezii și de ceea ce vrea să facă pomicultorul cu banii europeni. Fermele mici pot depune proiecte de 100.000 euro pentru achiziții simple, 300.000 euro pentru proiecte care, în afară de livadă, adică producție, presupun și procesare. Proiectele de 450.000 euro presupun un lanț integrat: producție, procesare și comercializare.
În cazul fermelor pomicole de dimensiuni medii, pentru aceste tipuri de investiții, valoarea proiectelor este de 200.000 euro, 600.000 euro și de 900.000 pentru proiectele integrate.
Pentru toate proiectele pomicole, sprijinul financiar european nerambursabil este de 50 la sută din totalul cheltuielor eligibile. Practic, pomicultorul realizează investițiile cu doar o jumătate din suma necesară.
*Prunul deține ponderea
Fondurile europene alocate vizează înființarea de livezi și eficientizarea lor. Poate așa va apărea o schimbare de optică asupra speciilor de pomi fructiferi cevor fi plantați în viitoarele livezi.
Deși livezile de cireși sunt profitabile, fermierii încă mai preferă prunii și merii. Statisticile privind patrimoniul pomicol arată că cea mai mare parte a producției de fructe din România se bazează pe prun și pe măr. Iată cum arată structura speciilor pomicole: 44% prun, 42% măr, 5% cireș și vișin, 3% păr, 2% cais, 2% piersic, câte 1% nuc și alte specii pomicole, sub 1% arbuști fructiferi. E de presupus că, după noile finanțări europene alocate sectorului pomicol, se va realiza și o repoziționare a pomilor fructifer în acest „clasament“.
Tina CONDREA