*Sprijinul financiar este de 130 euro/ha *Biomasa se încorporează în pământ *Scopul: îmbunătățirea naturală a calității solului
Fermierii sunt încurajați să cultive, de toamna până primăvara, plante care să mențină terenurile verzi. Scopul acestei politici este acela de a îmbunătăți în mod natural calitățile solului. Pentru fiecare hectar înființat cu culturi verzi, fermierii primesc un sprijin financiar de 130 euro.
Culturile verzi trebuie semănate până la sfârșitul lunii septembrie, iar biomasa formată se încorporează în sol până cel târziu la finalul lunii martie. Lucrările agricole necesare pentru următoarea cultură agricolă pot începe doar după ce s-a realizat această acțiune.
Plantele ce pot fi utilizate drept culturi verzi sunt: mazărea, măzărichea, rapița, muștarul, lupinul, sulfina și facelia. Este interzisă utilizarea fertilizanților chimici pentru culturile verzi, fiind permiși doar fertilizanții organici folosiți înaintea înființării acestor culturi.
Culturile verzi s-au impus și în agricultura nemțeană, schimbând de la un an la altul structura culturilor agricole. „Ies în față“ mazărea, rapița, măzărichea muștarul și, mai nou, facelia.
*Muștarul este cel mai avantajos
Între culturile verzi, muștarul are mai multe avantaje. Sămânța sa este foarte ieftină, iar la semănat sunt necesare numai 4 kg/ha, fiind o cheltuială nesemnificativă. Un alt avantaj este faptul că planta are o rădăcină pivotantă, care pătrunde solul în adâncime și afânează pământul. În plus, se dezvoltă rapid, poate ajunge la o înălțime de 1 m și reține zăpada în timpul iernii. Atunci când bate vântul, pe suprafețele cultivate cu muștar zăpada ajunge la 30 de cm (30 l/mp), iar unde nu este muștar, stratul are doar 5 cm. După două sau trei ninsori se poate acumula peste 100 l/mp. Din acest motiv, muștarul este recomandat a fi cultivat pe terenurile mai uscate.
Pentru distrugerea muștarului nu este necesar a se folosi vreun erbicid. Plantele nu sunt rezistente la temperaturi scăzute, fiind distruse de ger. Până pe 30 martie trebuie încorporate plantele moarte în sol. Daca umiditatea nu permite intrarea în teren, se mai poate aștepta până pe 15 aprilie. Resturile de muștar putrezesc în totalitate și nu împiedică trecerea cu combinatorul.
Muștarul este avantajos și pentru că lasă o perioada de 3-4 luni, între momentul în care plantele au fost distruse de ger și semănatul culturii principale, evitând astfel orice risc de toxicitate pentru cultura următoare, după structura muștar-porumb sau muștar-floarea-soarelui.
Mazărea este o altă cultura interesantă, mai ales dacă este semănată devreme și are timp să se dezvolte. Este o plantă care adună zăpada, îngheață iarna și aduce azot suplimentar pentru cultura următoarea, cea din primăvară.
Dezavantajul este că sămânța e scumpă și mai greu de manipulat, fiind necesare cantități mai mari față de muștar.
*Rapița, un posibil „îngrășământ verde“
Rapița face parte din culturile verzi, pentru care se plătește subvenția suplimentară cuvenită acestei practici agricole. În plus, rapița poate fi folosită și ca „îngrășământ verde“. Pentru asta, rapița se seamănă toamna, după cerealele păioase, simultan cu pregătirea terenului. Covorul vegetal format de rapiță urmează sa fie distrus în cursul lunii martie, atunci când vremea bună va permite intrarea utilajelor agricole pe teren. Se poate folosi un disc și se va trece o dată sau de două ori, în funcție de cât de dezvoltate sunt plantele de rapiță.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU