Plantă meliferă, furaj excelent și îngrășământ verde
Planta intrată în planul de cultură al fermierilor nemțeni
Facelia este o plată intrată doar de câțiva an în planurile de cultură ale marilor fermieri nemțeni. Ea a fost introdusă mai întâi în cultură ca plantă meliferă, care apoi a intrat în componența amestecurilor furajere, fiind și un bun nutreț pentru animale. Ca plantă melifero-furajeră, facelia ajută, deopotrivă, apicultorii și zootehniștii. În plus, facelia este cultura care îmbogățește solul cu substante nutritive. Masa vegetativă provenită de la sistemul radicular şi de la plantă, înglobată în sol, mai ales toamna, reprezintă echivalentul a 40 tone de gunoi de grajd. În plus, facelia are un rol deosebit în rotaţia culturilor. Facelia este folosită ca îngrăşământ verde tot mai des în Europa, în culturile ecologice. Este un erbicid natural, întrucât sufocă buruienile, fiind și un excelent îngrăşământ şi fixator de azot. Facelia, salvarea apicultorilor și zootehniștilor Cultura de facelia nu are pretenţii faţă de sol, este rezistentă la boli şi secetă, iar durata de vegetaţie este de aproximativ 75 zile, din care perioada de înflorire poate ajunge la 40 de zile. Se poate semăna începând cu luna februarie şi până în august. Semănată în aprilie, facelia ănflorește în iunie. Este o plantă meliferă deosebită, producând mari cantităţi de nectar şi polen. Deoarece se poate cultiva în 2-3 cicluri, cu perioadă scurtă de vegetaţie, din care jumătate reprezintă perioada de înflorire, se pot obţine rezultatele ca la culesul de salcâm, însă de două, chiar trei ori pe an. Mierea obtinuță de la facelia este una dintre cele mai fine, de calitate excelentă și cu o aromă deosebită, foarte apreciată de cunoscatori. În stare cristalizată se aseamănă cu un șerbet alb, foarte fin. De dimineaţă până seara târziu, albine, bondari, fluturi cercetează stratul de culoare mov cu facelia, fiind o plăcere să priveşti şi să asculţi zumzetul albinelor, o terapie excelentă pentru stresul cotidian. Cultura de facelia prezintă interes deosbit și ca plantă furajeră, fiind bogată în proteine. Este folosită de crescătorii de animale ca furaj, fiind consumată cu plăcere de animale. Din punct de vedere al furajării, facelia poate fi amestecată cu plante leguminoase precum lupinul, soia, mazărea, precum și cu borceagul de primăvară, care ste format din măzăriche și ovăz. *Cultura de facelia, valențe multiple Tot mai mulți apicultori cultivă facelia pentru a avea parte de un cules de calitate, dorin formarea unei baze melifere proprii, situată în imediata apropiere a stupinei. Producţia de miere de pe un hectar de facelia poate ajunge la 600-1000 kg. Facelia se poate semăna fie în cultură pură în lotul apicol, fie în combinație cu plante de interes apicol și furajer. Aceasta este și varianta cea mai indicată pentru folosirea economică a terenului agricol. Facelia se poate cultiva și sub planta protectoare, adică în amestec cu cerealele de toamnă sau de primăvară. După recoltarea plantei protectoare (de exemplu, orzul de toamnă), facelia crește și se dezvoltă, oferind un cules important în a doua parte a verii și începutul toamnei. Facelia poate valorifica cu succes terenurile pe care, de obicei, primăvara băltește apa și care, din această cauză, nu se pot lucra decât tarziu, dupa uscarea lor. Pe aceste terenuri, facelia se poate semana fie toamna târziu, când solul este mai uscat, fie către sfârșitul iernii, înainte de începerea dezghețului.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU