*Recomandate pentru valoarea lor terapeutică
*Sunt foarte nutrive, dar sărace în calorii
Bamele fac parte din categoria legumelor fine, de la care se consumă fructele de tip capsulă, care se culeg de tinere, în stare verde, înainte de a ajunge la maturitate. Bamele se folosesc la prepararea unor mâncăruri cu sau fără carne, la fel ca păstăile de fasole. Bamele sunt utilizate mult şi în industria conservelor de legume, dar se pretează la congelare, putând fi astfel consumate tot timpul anului.
Fermierii care dețin suprafete mici de teren se orientează mai nou și spre cultura de bame, aducătoare de profituri sigure. Bamele se cultivă de obicei în aceeaşi solă cu fasolea, cu care se aseamănă în mare măsură în privința cerinţelor agrotehnice. Foarte importantă este recoltarea la timp a capsulelor, când sunt foarte fragede. Cu cât recoltarea se face mai devreme şi mai des, cu atât producţia este de calitate mai bună. Recoltarea se face treptat, pe măsura formării capsulelor, din a doua decadă a lunii iulie până în septembrie. Producţia medie este de circa 6 tone la hectar, în cazul aplicării unor tehnologii corecte, se pot obţine şi 8-10 tone la hectar.
*Substanțele nutritive conţinute de bame
Consumul bamelor este recomandat pentru valoarea lor terapeutică. Precum un panaceu, bamele consumate frecvent vindecă întregul organism. Specialiştii americani consideră că o dietă cu bame poate preveni unele forme de cancer, în special cel de colon. Totodată, riscul unui infarct sau al unui accident vascular în rândul celor care consumă aceste miraculoase legume este foarte redus.
Bamele sunt foarte nutritive, fiind sărace în calorii, dar bogate în vitamine şi minerale. Ele conțin vitaminele A, C, B6, acid folic, tiamina, calciu, zinc, fibre, riboflavina, betacaroten, potasiu și magneziu.
Bamele sunt recomandate viitoarelor mame, acidul folic ajutând la dezvoltarea tubului neural al fătului. Fibrele superioare din bame ajută la stabilizarea glicemiei, micşorând rata la care zahărul este absorbit din tractul intestinal. Mucilagiul din bame micşorează nivelul de colesterol şi acidul din bilă, eliminând astfel toxinele prin filtrarea ficatului şi, graţie proprietăţilor laxative, curaţă intestinul gros. În plus, fibrele din bame menţin sănătatea intestinului gros. Bamele tratează inflamaţia plămânilor şi calmează simptomele de intestin iritabil, au un puternic efect antioxidant şi antiinflamator, care le recomandă în dieta bolnavilor de ateroscleroză, iar câteva studii arată că bamele previn cataracta. Datorită conţinutului ridicat de mucilagii, acestea au şi proprietăţi emoliente, fiind recomandate în afecţiuni respiratorii precum bronşite sau traheite.
Bamele sunt hrana ideală pentru persoanele supraponderale, pentru că sunt foarte nutritive și au calorii puţine.
*Cum consumăm bamele
Bamele comestibile sunt de obicei culese înainte să se coacă, pentru că numai aşa se pot folosi ca legume fragede. Fructul necopt este gătit exact ca fasolea păstăi. Cele mai populare mâncăruri de bame sunt supele de legume cu bame, bame cu roşii şi lecho de bame. Bamele sunt foarte bune şi crude sau făcute uşor pe grătar şi consumate cu mujdei de usturoi. Nu este necesar să le curăţaţi de coajă.
În afară de varianta gătită, bamele pot fi marinate sau uscate cu uşurinţă. Se pot păstra şi la congelator. Pot fi opărite un minut, clătite în jet de apă rece şi uscate. Fiecare tulpină se taie pe lung şi se aşează în punga frigorifică.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU