Harghitenii au „rupt” 550 ha din Bicaz Chei

* Titlurile au fost emise de Comisia funciară Gheorghieni

* Din păşunea comunală s-a dat titlu pentru 100 de hectare, deşi în acte nu erau decât 9 ha

În comuna Bicaz Chei, litigiile funciare au început imediat ce s-a „slobozit” dreptul de proprietate, începând cu Legea 18/1991, continuând şi amplificându-se la fiecare nouă legiferare din acest domeniu. Şi au fost câteva. Procesele de la pădure, păşunea comunală şi de la composesoratele revedicate pe harghiteni au fost de durată, purtate şi strămutate pe la diverse instanţe din ţară.

Când lucrurile se lămuriseră într-un fel, apare „bomba”. Din senin, la Primăria Bicaz Chei, apar titluri de proprietate emise de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Harghita, pentru terenuri situate pe raza comunei Bicaz Chei. Terenuri care, legal, aparţin unităţii administrativ -teritoriale nemţene, figurează în rolul agricol din Bicaz Chei, iar pe unele sunt date şi titluri de proprietate, în special la pădure.

Am încercat să descâlcim mult prea încurcatele iţe ale acestei „poveşti” funciare, cusute cu aţă albă împreună cu primarul Gheorghe Oniga. O „poveste” care tulbură puternic apele în rândul crescătorilor de animale şi al proprietarilor de pădure. Înainte de reorganizarea teritorială din 1968, comuna Bicaz Chei ţinea de judeţul Ciuc, iar aproape jumătate din suprafaţa comunei a aparţinut până atunci oraşului Gheorghieni. Localitate cu care, ani de-a rândul, au fost probleme cu limita de hotar, care se tot plimba dintr-o parte în alta, asta chiar şi pe vremea comunismului, când era mai multă stricteţe.

După apariţia legilor proprietăţilor s-au înmulţit şi problemele funciare. Motiv pentru care şi acum sunt foarte multe dosare pe rolul instanţelor de judecată. „Ne-am pomenit acum, după atâţia ani, cu terenuri, care apartin comunei Bicaz Chei,  retrocedate unor cetăţeni din Harghita. Pur şi simplu ne-au pus titlurile de proprietate pe masă. Comisia locală de fond funciar Gheorghieni a făcut propunerea, iar Comisia judeţeană Harghita a validat, a dat şi titlurile de proprietate, fără ca noi să ştim, să ni se spună ceva. Spre surprinderea noastră, sunt retrocedate sute de hectare, fără a se ţine cont de vreo lege, de acte doveditoare. Suntem puşi în faţa faptului împlinit. Au venit cu titluri de proprietate ce însumează 100 din păşunea comunală, pe care noi o stăpânim cu acte în regulă din anul 1934. Bineînţeles că au revendicat şi din pădurea comunală, fiind date titluri pentru o suprafaţă totală de 450 ha. Mai întâi au încercat să obţină dreptul de proprietate prin instanţa de judecată. Slavă Domnului, aici actele au fost luate în seamă, aşa că nu au avut câştig de cauză. Atunci, şi-au încercat norocul în altă parte. Adică la cele două comisii de fond funciar, de unde au primit terenurile, atâtea cîte au cerut, fiind „parafate” chiar şi cu titluri de proprietate. Acum, ne-am adresat instanţei de judecată pentru anularea lor, avem două procese pe rol. La faţa locului a fost şi corpul de control al primului ministru, cu ceva timp în urmă, am avut o întâlnire la Miercurea Ciuc, cu factorii responsabili din cele două judeţe”.

În actele harghitene, acţiunea de retrocedare a început cu paşi mărunţi, de anul trecut. Asta fără a consulta proprietarul de drept, adică Primăria Bicaz Chei. În ciuda faptului că la Oficiul de cadastru din Harghita, comuna Bicaz Chei figurează cu teren, pădure şi păşune comunală. Dar, tot de la acest oficiu cadastral, pentru aceleaşi suprafeţe, s-au dat titluri de proprietate unor cetăţeni din Harghita. Culmea e că nu-i vorba de foştii proprietari, cei care au fost expropriaţi de stat. Sunt persoane care zic că au cumpărat terenurile care nu au fost expropriate. Din datele scoase de la arhivă, rezultă clar că tranzacţia s-a făcut pentru 9 ha, dar titlul li s-a dat pentru 100 ha, din păşunea comunală din Bicaz Chei. Cam la fel s-a procedat şi cu pădurea.