Fonduri europene integral nerambursabile
*Alte proiecte, blocate din lipsa banilor!
convorbire cu primarul Gavril Lupu
Rep.: Care sunt, acum, problemele care „rup” ritmul muncii normale dintr-o administraţie publică locală?
Gavril Lupu: Sunt mai multe, dar cel mai acut se resimte lipsa banilor. Mai ales cei necesari cofinanţării proiectelor. Ca să nu mai zic de plăţile din sistemul asistenţei sociale. În plus, sunt şi multele proiecte care stau de foarte multă vreme blocate la ministere. Nu primim nici un răspuns în privinţa finanţării lor.
Rep.: Prezentaţi câteva din proictele aducătoare de investiţii. Dacă s-ar putea, în ordinea importanţei lor pentru comunitate.
G.L.: În primul rând, este proiectul ce urma să fie implementat prin Apele Române, care vizează corectare torenţi montani pe Hangu. Am mai multe proiecte pentru modernizarea infrastructurii rutiere, prin asfaltarea unor drumuri comunale. Apoi proiectul privind aducţiunea cu apă în satul Grozăveşti şi cel de la sistemul de canalizare cu staţie de epurare la Hangu. Două proiecte avem depuse la GAL Ceahlău, dar sunt de valori mai mici. Dai, de aici, ştim sigur că banii vor veni, fiind vorba de fonduri europene. Unul este pentru corectarea de torenţi montani, iar celălalt pentru amenajarea vechiului sediu de primrie, pentru a muta acolo biblioteca comunală. În lucru avem studiul de fezabilitate şi proiectul pentru reabilitarea căminului cultural. Nu ştiu ce şanse de finanţare va avea, fiind o investiţie de 9-10 miliarde lei vechi. De ani buni avem depus la Bucureşti proiectul pentru reabilitarea Şcolii Hangu, nu s-a dat nici un ban. Am făcut acolo lucrări din resurse proprii, dar astea nu ajung pentru a reabililita o şcoală de mărimea celei de la Hangu. Am schimbat doar acoperişul. Mai avem de reabilitat şi cele două dispensare, dar nu sunt bani. Barem să le schimbăm acoperişurile.
Rep.: Proiectul integrat de 2,5 milioane euro v-a dat multe bătăi de cap. Contestaţiile au curs gârlă…
G.L.: Toate obiectivele investiţionale incluse în acel proiect au fost finalizate, s-a făcut şi recepţia lucrărilor. S-a efectuat şi ultima traşă de plăţi. Cu greu, dar l-am dus la bun sfârşit. Necazuri am avut destule. Nu doar contestaţiile ne-au ţinut în loc, şi constructorul. Dar am terminat cu bine toate investiţiile.
Rep.: Sunteţi un primar cu experineţă bogat în atragerea fondurilor europene. V-aţi început activitatea chiar de la primele alocări europene pentru dezvoltarea rurală. Din 2014, vor fi mai mulţi bani europeni cu această destinaţie. Merită să te zbaţi pentru accesarea lor? Ce trebuie făcut pentru a fi mai uşoară procedura de absorţie a fondurilor europene?
G.L.: Dacă nu se va reduce birocraţia care a fost la programele europene anterioare, se vor accesa foarte greu aceste fonduri. Trebuie şi Guvernul să aibă bani ca să achite partea sa de cofinanţare. Mai mult de atât, neapărat trebuie găsit un sistem pentru plata TVA-ului la investiţiile care vrem să le realizăm pe bani europeni. Să nu mai trimită primăriile să împrumute bani din bănci pentru asta. Îmbogăţim băncile şi sărăcim noi! La investiţii de 2,5 milioane euro, cum au fost cele incluse în proiectul integrat, vă închipuiţi de ce credit avem nevoie pentru plata TVA-ului. Adică 24 la sută din vaoarea totală a investiţiilor. Ca să obţiii creditul bancar e nevoie de garanţie. Te doare capul, la câte hârtii cer… Nu se mai poate aşa cum s-a procedat până acum.
Rep.: O simplificare posibilă?
G.L.: Trebuie făcut un Ghid clar de accesare a fondurilor europene, de care să se ţină seama. Unul nu prea stufos şi nici prea repede schimbător. Foarte important este ca şi instituţiile statului să fie mai operative în eliberarea de avize, autorizaţii şi certificate. Nu se poate să aştepţi mai multe luni o asemenea hârtie de la nu ştiu ce agenţie a statului! Un proiect îl faci într-un anume timp, ai termen limită pentru depunerea lui. Te ţine în loc o aprobare de la nu ştiu ce agenţie a statului… În privinţa TV-ului, cred că Guvernul ar trebui să garanteze plata lui, cum era înainte, o făcea prin Ministerul de Finanţate. Sunt primării care nu pot asigura plata TVA-lui şi pentru asta pot pierde investiţii de milioane de euro. Cele mai multe fiind finanţări europene integral nerambursabile. Până să vină următorul val de fonduri europene, pe plan naţiona ar trebui rezolvate toate aceste probleme.Ca apoi şi absorţia să fie cât mai mare şi mai rapidă cu putinţă. Să ne uităm la cum au procedat ţările care au grad mare de absorţie a fondurilor europene, aşa să facem şi noi. Cel mai apropiat exemplu e Polonia. La noi, faci proiectul conform Ghidului, după care îţi mai cer o sumedenie de hârtii. Ca să nu mai spun că modifică Ghidul pe ultima sută de metri, trebuie să refaci proiectul.
Rep.: Ce părere aveţi de prevederile Noului Cod Silvic? Vă întreb pentru că la Hangu au fost multe probleme cu retrocedarea pădurilor. Şi acum oamenii sunt trimişi în instanţa de judecată pentru a căpăta bucata sa de pădure. Acum, nu mare are omul voie să intre în pădure pentru a lua lemne de foc…
G.L.: Măsurile sunt foarte dure pentru populaţie. Am avut o discuţie cu domnul prefect George Lazăr şi cu conducerea Drecţeiei Silvice. Se întârzie foarte mult şi cu aplicarea legilor funciare, cu pădurea ce mai trebuie dată la populaţie şi la primării. Dacă ne cramponăm de motivele care se tot invocă, nu vom termina niciodată cu retrocedarea pădurilor. Oamenii sunt trimişi în instanţă. Mai nou, nu li se mai dă câştig de cuză, nici măcar veteranilor de război. Lumea s-a cam lăsat păgubaşă. Primăria Hangu mai are de primit 1200 ha pădure şi aproape 100 ha pentru populaţie. Dar nu mai avem disponibilă pe raza comunei, pentru că pădurea a fost dată lui Sturza. Lui i s-a putut da, oamenilor nu!
Rep.: Vă „prindeţi” să strângeţi birurile locale pentru… bugetul central?
G.L.: Nu cred că o să strâgem noi birurile pentru Înalta Poartă. Noi trebuie să ne ocupăm de impozitele şi taxele care, prin lege, trebuie să ajungă la primărie. Să ne dea comisioane, cum dau la CEC şi Poştă, şi poate le vom strânge. Poate!
Rep.. Cum se descurcă muntenii în noile condiţii? Cât de mult i-a afectat criza economică?
G.L.: Se descurcă şi ei cum pot. Cresc animale, lucrează la pădure ori la gaterele din comună. Sunt şi foarte mulţi plecaţi la muncă în străinătate.
Tina CONDREA
Foto: Sorin PRUTEANU