*În Neamţ, 5 GAL-uri recunoscute şi autorizate
Grupul de Acţiune Locală reprezintă asociere între mai multe localităţi, firme şi persoane fizice, grupate geografic, cu un scop comun: dezvoltarea economico-socială a acelei zone. Strategiile GAL trebuie să se materializeze în proiecte concrete, care urmăresc creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, îmbunătăţirii mediului şi a spaţiului rural, creşterii calităţii vieţii şi a diversificării activităţilor economice din spaţiul rural, elaborate de actorii locali, persoane fizice autorizate sau persoane juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Grupului de Acţiune Locală.
Nu este obligatorie respectarea graniţelor unui judeţ, cu GAL-ul putându-se trece şi dincolo de hotar. Dovadă că, în componenţa a 3 GAL uri nemţene, intră şi comune din judeţele Iaşi şi Suceava.
Încă din anul 2010, din judeţul Neamţ, au fost recunoscute şi autorizate două GAL-uri. Este vorba de GAL „Ceahlău” la care sunt arondate oraşul Bicaz, comunele de pe Valea Muntelui, Valea Bicazului şi comuna Râşca-Suceava şi de GAL „Nicolae Roznveanu”, în care intră comunele din zona Roznov.
Iniţial, la nivel naţional, au fost foarte multe solicitări, motiv pentru care s-au şi depus tot atâtea dosare pentru înfiinţarea GAL-urilor. Aşa a fost posibil că numărul de proiecte să fie cu mult peste fondurile alocate în acest scop. Imediat s-au făcut demersuri la Uniunea Europeană şi care, în final, s-au soldat cu suplimentarea fondurilor alocate înfiinţării GA-urilor. Fonduri europene care au făcut cu ochiul şi întreprinzătorilor nemţeni, dornici de a se asocia în vederea derulării unor proiecte comune, de interes zonal. Atunci, din judeţul Neamţ au fost depuse dosare pentru înfiinţarea a încă 3 GAL-uri. În prima fază, selectate fiind doar două astfel de entităţi de dezvoltare intercomunitară. Vorbim aici de GAL „Valea Siretului”din care fac parte comune din zona Roman, al cărui preşedinte este Valeria Dascălu, primarul comunei Tămăşeni, aici fiind inclusă şi comuna Răchiţeni-Iaşi. Cel de al doilea selectat este GAL „Ştefan cel Mare” unde preşedinte este Vasile Panaite, primarul de Dragomireşti, la care sunt arondate 18 comune din jurul Dragomireştiului, inclusiv comuna Ciohorăni-Iaşi. Ghinionul a „lovit” în cel de al treilea GAL, care a „reuşit”, adică a fost promovat, dar fără loc la finanţarea europeană. Până la urmă a fost admis şi GAL „Podişul de Nord al Bârladului”, care are ca preşedinte pe primarul de Bâra, domnul Danuţ Petraru.
*Câte 2,5 milioane euro pentru fiecare GAL nemţean
La ora actuală sunt recuoscute şi autorizate 5 GAL-uri, care acoperă o bună parte din toate zonele judeţului Neamţ. Bugetul alocat fiecărui GAL este de 2,5 milioane euro, bani care sunt folosiţi în funcţie de interesele şi priorităţile investiţionale locale, aprobate de conducerea GAL-ului respectiv. Cu o supervizare! De la cine şi pentru ce anume, aflăm de la domnul Viorel Ilisei, directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ: „GAL-urile sunt independente financiar, îşi gospodăresc singure bugetele proprii, la noi vin numai pentru verificarea proiectelor. Conformitatea cu normele europene şi eligibilitatea la finanţare se fac în cadrul GAL-ului titular de proiect. Noi doar veriificăm ce au făcut ei, conformitatea şi eligibilitatea. Din acest punct de vedere, cel mai avansat este GAL Ceahlău, care au depuse 14 proiecte, din care 4 sunt eligibile. Activitatea a început şi la GAL Nicolae Roznovanu. Aici au avut deschise sesiuni de primire a priectelor pe mai multe măsuri aflate la finanţare. Dar, până acum, nu au venit la noi cu nici un dosar la verificare. Nici celelalte 3 GAL-uri nu s-au prezentat pentru verificarea vreunui proiect. La GAL-urile „Stefan cel Mare”-Dragomireşti, „Valea Siretului” – Tămăşeni şi „Podişul de Nord al Bârladului”- Bâra nu s-a organizat nici o sesiune de primire a proiectelor. Spun asta pentru că tot noi, în speţă OJPDRP Neamţ, notificăm deschiderea sesiunilor de primire a proiectelor. ”
Timp mai e, dar şi bani europeni. Alocările financiae vizează mai multe activităţi din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale.
* GAL Ceahlău, proiecte deja aflate în derulare
GAL „Ceahlău” este cel mai avansat din cele 5 câte există la niveul judeţului Neamţ. De altfel, acum, este singurul GAL prin care deja se derulează mai multe proiecte cu finanţare europeană. Detalii ne-a oferit Laura Ionel, manager proiect: „La noi au fost depuse mai multe proiecte, pe mai mute măsuri aflate la finanţare. Avem două contracte de finanţare semnate, proiectele fiind în curs de implementare. La alte 9 proiecte urmează să fie semnate contractele de finanţare. Începând cu luna iunie am modificat strategia de dezvoltare, care a fost aprobată de minister. Acum, avem deschise măsurile pentru accesarea fondurilor europene destinate activităţilor turistice din mediul rural, crearea şi dezvoltare microînreprinderilor la sate, instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea fermelor de semisubzistenţă şi modernizarea exploataţiilor agricole.
Benficiarii sunt încă destul de reticenţi. Am avut o campanie mai amplă de promovare a strategiei noastre de dezvoltare şi a pontenţialului de finanţare, care a ţinut până la finele lunii trecute. Vom da exemple de bună practică, din rândul celor care implementează proiecte în cadrul GAL Ceahlău.”
Sunt toate şansele pentru se veni cu exemple concrete, din moment ce, la GAL Ceahlău, s-au şi semnat contracte de finanţare, nu doar au fost depuse proiecte.
*GAL Nicolae Roznovanu, la început de drum
Activitatea practică în cadrul GAL Roznovanu a demarat abia din luna aprilie a acestui an. Ce s-a făcut între timp, aflăm de la Cornelica Stângu, managerul acestui GAL: ” Acum, avem deschisă sesiunea de primire a proiectelor privind aloarea fonduilor europene destinate instalării tinerilor fermieri. Până la finele lunii mai s-au primit proiecte pentru finanţarea fermelor agricole de semisubzistenţă. Au fost depuse 4 proiecte, din care 3 au fost declarate conforme. După care vom înainta la OJPDRP Neamţ raportul de selecţie aprobate de comitetul din cadrul GAL Roznoveanu.”
De fapt, proiecte se puteau depune mai multe, dar n-au fost „muşterii”. Finanţări au fost disponibile pentru moderizarea exploataţiilor agricole, instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea fermelor de semisubzistenţă, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi modernizarea infrastructurii rurale. Motiv pentru care se va face realocarea fondurilor. În plus, va fi nevoie şi de o modificare a strategiei de dezvoltare.
În acest an, urmează să se deschidă sesiuni de primire a proiectelor pentru toate măsurile pentru care se alocă bani europeni. Cele mai multe solicitări vin tot din partea fermierilor care vor să treacă de la agricultura de semisubzistenţă la cea profitabilă. O treabă bună pentru spaţiul rural, unde activităţile agricole deţin ponderea.
Tina CONDREA