*CNU vrea să demareze activitatea din acest an
*În prima etapă- 600 noi locuri de muncă, la final 1200
Acum, primarii aşteaptă cu sufletul la gură fondurile alocate pentru bugetele locale. Emoţiile sunt foarte mari, intensitatea lor depinzâd de „sicronizarea” dintre culoarea politică a aleşilor locali şi cea a partidelor aflate la putere. Aşa că unii primarii sunt mai optimişti, alţi de-a drepul îngrijoraţi. Vasile Alexandroaia, primarul de Grinţieş, e PNL-ist fidel, fiind ales şi la cel de al doilea mandat sub această siglă. „Nu ştiu cum va fi bugetul pe acest an. Aşteptăm veşti bune de
la Consiliul Judeţean Neamţ, acolo lucrurile sunt mereu schimbătoare. Eu sunt optimist, am speranţe mari pentru acest an. Dar vom vedea cum va fi până la urmă.”
Şi dacă priveşte niţel în urmă, primarul Vasile Alexandroaia are sufieciente motive să fie mulţumit. Anul trecut a finalizat cele mai mari investiţii din istoria comunei Grinţieş. Este vorba de obiectivele incluse în proiectul integrat de 2,5 milioane euro, fonduri europene integral nerambursabile. Foate bucuros, primarul Vasile Alexandoaia ne-a spus la ce a folosit banii europeni: „Toate investiţiile au fost finalizate, sunt autorizate, au fost date în folosinţă. Este vorba de asfaltarea unui drum în satul Grinţieşul Mare pe distanţă de 2,1 km, realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în satele Grinţieş-Poiana şi construcţia centrului
social de zi, tip after school. Am făcut demersurile pentru angajarea de personal la after school, avem avizul de la Direcţia de finanţate, acum aşteptăm să primim „undă verde” de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Ca apoi să putem scoate postul la concurs. Avem foarte mulţi copii care urmează să beneficieze de serviciile oferite la after school.”
Comuna Grinţieş este inclusă în GAL „Ceahlau”. Dar nu numai aşa de ochii lumii, dacă tot sunt acum la modă GAL-urile. Primarul Alexandroaia deja a semnat contractele de finanţare pentru două proiecte. Pentru ce anume sunt alocate fondurile europene alocate, ne spune edilul de Grinţieş: „Finanţarea este aprobată pentru cele două proiecte, acum pregătim procedurile pentru achiziţiile publice. În primul proiect, fondurile europene sunt alocate pentru regularizarea unui torent montan, de o mai mică anvergură. Dar asta e situaţia, prin GAL-
uri se dau sume mai mici. E vorba de 53.000 euro. Ne mulţumim şi cu atât. La noi, torenţii montani ne dau mult de furcă. Am avut multe necazuri datorită lor. Drumuri rupte, mai multe gospodării inundate. Pentru corectarea unui torent montat mai mare, ne trebuie un proiect de cel puţin un milion de euro. Se vorbeşte de alocări financiare pentru astfel de lucrări, dar vom vedea când şi câţi bani se vor da pentru astfel de investiţii.”
Comuna Grinţieş este una dintre cele mai bogate, din această parte a ţării, a Europei chiar. Asta ca urmare a rezervei de uraniu din subsolul acestei localităţi. Din câte se spune, este rezerva cea mai mare şi cu uraniu cel mai pur din această zonă. Când va fi pusă în valoare? Nu-i treaba primăriei, dar discuţiile se poartă şi aici. „Din acest punct de vedere comuna este bogată. În realitate, mai cu seamă în ultima vreme, lumea de aici a sărăcit foarte mult. Se simte o acută lipsă a locurilor de muncă. Ei fiind învăţaţi să aibă servicii. Sunt oameni harnici, vor să muncească, aşa cum o făceau odată. Acum nu prea au unde. Redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş e doar în faza promisiunilor. Cei de la Compania Naţională a Uraniului au spus că din acest an încep investiţiile la mina de uraniu din Grinţieş. Am avut dicuţii cu dumnealor. Vor să înceapă activitatea minieră la Grinţieş, pentru că, din anul 2015, exploatarea de uraniu de la Crucea-Suceava va fi închisă. La mina de uraniu de la Grinţieş prospecţiunile sunt încheiate,
urmează exploatarea zăcământului. Trebuie făcută pregătirea, trebuie realizată infrastructura necesară pentru exploatarea minieră. Prima dată e vorba de drumurile de acces până la mină, mai sunt vreo 7 km până acolo. Redeschiderea minei înseamnă foarte multe locuri de muncă, venituri mai mari la bugetul local. În prima fază este vorba de cel puţin 600 noi locuri de muncă, urmând a se ajunge la 1200. Vom vedea ce va fi până la urmă. Parcă îmi este şi frică să mai „arunc” cu cifre, deşi le avem de la cei de la CNU. Aştept ceva concret, nu doar promisiuni.”
Asta rămâne de văzut. Oricum, uraniul de Grinţieş a revenit în actualitate. Dacă CNU vorbeşte de redeschiderea minei de la Grinţieş, ceva tot este! Apoi, închiderea explotării de la Crucea-Suceava, e un alt element care să dea „substanţă” discuţiilor privind redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş.
Tina CONDREA