La Tazlău, pe bani europeni:
În ultima vreme a apărut soarele şi pe „strada” primarului de Tazlău, Constantin Machedon. Are acum suficiente motive de bucurie. A adus în comunitate foarte mulţi bani europeni. Dar şi bani româneşti. Aşa a reuşit cele mai mari performanţe din cariera sa de primar, a realizat şi cele mai mari investiţii din istoria Tazlăului.
Am fost curioşi să vedem la faţa locului la ce i-a folosit atâtea bănet, cum şi pentru ce anume i-a cheltuit. A început cu fondurile europene, în jur de 2,5 milioane lei, finanţare integral nerambursabilă. Ele au fost direcţionate pe câteva domenii investiţionale mari.
S-a contruit o grădiniţă nouă. „Cea mai modernă şi mai frumoasă din tot judeţul”, se făleşte primarul Canstantin Machedon. După care adaugă: „Este o clădire cu două etaje, modernă, dotată corespunzător, are mobiler nou, 7 plasme şi 7 calculatoare, cabinet medical, sală de mese, bucătărie, băi cu duşuri, centrală termică pe gaz metan. Arată aşa cum scrie la carte. Uitaţi, şi cum arată căminul cultural, acum, după renovare cu fonduri europene. A ieşit super, nu are nimeni aşa cămin. Şi nici grădiniţă ca a noastră. Tot cu bani europeni am reuşit să asfaltăm mai multe drumuri vicinale. În plus, am achiziţionat şi un utilaj multifuncţional pe care îl vom folosi la lucrări de interes public.”
Investiţiile prezentate, făcute cu bani europeni, nu-s singurele pe care primarul Constantin Machedon şi le trece în palmares, în cel de al treilea mandat.”Am dat în folosinţă şi sistemul centralizat de alimentare cu apă. Este de foarte bună calitate, apa vine de la vreo 20 km, din stâncă. Investiţia a început în urmă cu doi ani, fiind realizată cu fonduri guvernamentale. Valoarea totală s-a ridicat la 52 miliarde lei vechi. Pentru canalizare, avem proiect.”
Alimentare cu apă este, urmează canalizarea. O parte din drumuri au fost asfaltate cu bani europeni. Unii ar zice că le mai lipseşte doar gazul metan. Au şi reţea de gaze naturale, doar că oamenii se lipsesc de el. Treptat-treptat, ei au început să se… debranşeze de la reţea. Au mai rămas vreo 20 de abonaţi! Motivul e simplu, uşor de explicat: „Gazul e scump, suntem în zonă demunte, „cade” pădurea pe noi”. Cam aşa se scuză cei care se „rup” de la reţeaua de gaz metan. La fel gândesc şi cei care nu se încumetă să se racordeze.
Tina CONDREA