În luna martie a anului 1788 se năştea poetul, prozatorul și dramaturgul Gheorghe Asachi (n. 1/12 martie 1788, Herța, Moldova – d. 12 noiembrie 1869, Iași, România), de numele căruia se leagă înfiinţarea primelor şcoli primare de pe teritoriul de astăzi al judeţului Neamț, la Roman, Piatra şi Mănăstirea Neamţ, precum și construirea, la Văleni, a primei fabrici de hârtie din Moldova, în anul 1841, cunoscută şi sub numele de „moara lui Asachi”. Gheorghe Asachi a urmat cursurile colegiului clasic (1796 – 1803) şi pe cele ale Facultăţii de Filozofie, Litere şi Ştiinţe (1803 – 1804). A pus bazele învăţământului românesc, fiind și unul din întemeietorii nuvelei istorice în România. Totodată, a fost un îndrumător și în domeniul teatrului, al presei sau al activității tipografice. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene, primul institut român de învățământ superior din Moldova. În anul 1829, a publicat prima gazetă românească din Moldova, „Albina Românească”, publicaţie care a pus bazele presei periodice româneşti, alături de „Curierul Românesc”, redactat de I. Heliade Rădulescu, și de „Gazeta de Transilvania” a lui G. Barițiu. A tradus şi adaptat piese de teatru străine, organizând şi primele reprezentaţii teatrale în limba română. Personalitate de tip enciclopedic, Asachi a excelat în numeroase domenii, remarcându-se ca inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist şi dramaturg. Timp de aproape patru decenii (1813 – 1849), s-a ocupat de organizarea şcolilor din Moldova, în 1820 reorganizând Seminarul de la Socola. Legăturile sale cu Ţinutul Neamţ s-au reflectat și în opera sa literară, respectiv în versurile, proza sau în piesele de teatru inspirate de mitologia locurilor. A scris ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaţii, balade, versificând legendele istorice „Dochia și Traian” şi „Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț”.

Prima fabrică de hârtie din Moldova

În anul 1841, Gheorghe Asachi deschide, la Văleni, prima fabrică de hârtie din Moldova. Deschiderea fabricii de la „Cetăţuia” a avut un larg răsunet în rândul locuitorilor oraşului Piatra-Neamţ şi ai Moldovei. Fabrica de la Văleni era o fabrică şi nu o moară de hârtie, întrucât o parte din munca manuală fusese înlocuită cu tehnica maşinistă. Maşinile fuseseră aduse de la Viena şi Praga, iar mâna calificată de lucru tot de peste graniţă. Asachi recunoaşte că a adus din Würtemberg şi din alte ţări noua tehnologie. De la fiul lui Gh. Asachi, Dumitru, aflăm că mașinile fabricii erau aşezate pe sistemul Holondez şi produceau trei feluri de hârtie. În total, fabrica avea 3 maşini cilindrice, căptuşite cu aramă, o maşină de tăiat petice, 2 prese de apă cu osii de fier și 3 prese de uscat. La 8 noiembrie 1841, la fabrica de la Văleni este tipărită prima coală de hârtie velină cu marca Moldovei. Aşa cum arată istoricul Aurel Dâmboiu, în cartea „De la piatră la hârtie”, pornirea maşinilor s-a făcut cu o deosebită solemnitate, care s-a consemnat întrun proces-verbal de către isprăvnicia ţinutului şi s-a trimis apoi ocârmuirii. După ce, în perioada 1856 – 1867 fusese arendată mai multor negustori, fără a fi vândută, fabrica de hârtie de la Văleni dă faliment în 1867. În perioada 1867 – 1873, Alecu Asachi, fiul cărturarului, îşi face un plan pentru repunerea în funcţie a fabricii, dar concurenţa era mare, maşinile neperfecţionate şi încercările lui eşuează, fapt cel determină să vândă moşia, cu tot cu fabrică, lui Carp Svercevschi. După cum arată prof. Gheorghe Radu în lucrarea sa, „Pagini alese din istoria judeţului Neamţ” (Ed. Cetatea Doamnei, 2015, vol. II), presa vremii punctează cele mai importante momente din istoria fabricii de hârtie de la Văleni. Astfel, în ziarul „Telegraful” din 2 august 1926, se consideră că, prin fondarea primei fabrici de hârtie, Asachi „a deşteptat spiritul naţional românesc şi industria naţională, lucrând pururi pentru renaşterea Patriei”. „Noi conchidem că oraşul Piatra- Neamţ s-a înscris cu cinste şi onoare în rândul primelor oraşe cu o industrie de pionierat, cea de hârtie, din ţara noastră”, subliniază prof. Gheorghe Radu.

Irina NASTASIU