Declaraţia a fost făcută la Neamţ de către comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Robert Szep
„Nu doar amenda este o soluţie, cred că dialogul este o soluţie pentru problemele cu care ne confruntăm”, a declarat comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Robert Szep, în cadrul unei conferinţe de presă de Centrala Hidroelectrică „D.Leonida” Neamţ. După ce Garda Naţională de Mediu i-a pus societăţii Hidroelectrica o amendă cât barajul de la Bicaz, pentru gunoiale aruncate de nesimţiţi, de-a lungul timpului, în apă, declaraţia vine ca un porumbel alb, mai ales că de faţă erau şi directorul general al Hidroelectrica, şi cel de la Neamţ. Porumbel sau nu, Hidroelectrica a mers cu Garda Naţională de Mediu la judecată, şi a câştigat: „Hidroelectrica a recurs la soluţionarea pe cale juridică a divergenţelor cu Garda Naţională de Mediu, după ce a primit de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ notificarea prealabilă emiterii deciziei de suspendare a activităţii la punctul de lucru Baraj Izvorul Muntelui. În prezent riscul de oprire a activităţii a fost suspendat”, spunea un comunicat al societăţii. „Ne-am implicat în ecologizarea lacului Izvorul Muntelui, rezultate sunt spectaculoase, nici nu credeam că vor fi rezultate aât de bune întrun timp atât de scurt”, a adăugat comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu. Înainte de acest voluntariat comun, fricţiunile dintre Gardă şi Hidroelectrica văzută ţap ispăşitor au atins cote destul mari. În această vară, societatea producătoare de energie nu a avut parte de dialogul pe care l-a clamat Robert Szep în conferinţa de presă. Garda de Mediu a făcut ceea ce se pricepe cel mai bine: a amendat, şi încă pe cine nu trebuia. Consecinţa? Hidroelectrica a obţinut în instanţă, în data de 21.06.2018, anularea măsurilor impuse de Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Neamţ, prin Nota de constatare nr. 245/29.04.2016, respectiv: îndepărtarea tuturor deşeurilor existente pe luciul apei la baraj Izvorul Muntelui, cu termen de realizare 28.06.2016; igienizarea luciului lacurilor de acumulare Izvorul Muntelui, Bâtca Doamnei, Vaduri şi Pângăraţi. Astfel, prin Decizia Civilă nr. 872/21.06.2018 pronunţată de către Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 1299/188/2016 a fost admis recursul Hidroelectrica S.A., iar în rejudecare s-a dispus admiterea excepţiei de nelegalitate a pct. 4 A din Anexa la Hotărârea 1/03.02.2016 a CJSU Neamţ, prin care s-a pus în sarcina Hidroelectrica S.A. obligaţia de a igieniza luciul de apă al lacurilor de acumulare Izvorul Muntelui, Bâtca Doamnei, Vaduri şi Pângăraţi, şi, de asemenea, s-a decis anularea Notei de constatare nr. 245/29.04.2016 a GNM prin care s-a impus ca măsură: ,,îndepărtarea tuturor deşeurilor existente pe luciul apei la baraj, cu termen la 28.06.2016’’. Societatea a recurs la soluţionarea pe cale juridică a divergenţelor cu Instituţia Prefectului Jud. Neamţ şi Garda Naţională de Mediu, după ce a primit de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ notificarea prealabilă emiterii deciziei de suspendare a activităţii la punctul de lucru Baraj Izvorul Muntelui. După această decizie, o mediatizare excesivă a subiectului (doar una din cauze), au dus la un voluntariat între două ministere (Mediu plus Ape şi Păduri), Gardă, Romsilva şi autorităţi publice locale şi judeţene, la care s-au adăugat cei de la ALDE şi lacul a fost curăţat. Costurile nu au putut fi estimate, mai ales că chiar ministrul Mediului a declarat la Neamţ că este vorba de voluntariat. Care, în esenţă, tot nu rezolvă problema. Garda de Mediu a venit cu un comunicat pe această temă. Controale pentru prevenirea nesimţirii „Pentru a preîntâmpina acumulările de deșeuri plutitoare pe suprafața lacurilor, Garda Națională de Mediu a demarat o serie de controale în întreg bazinul hidrografic al râului Bistrița care au ca obiectiv verificarea operatorilor economici care desfășoară activități în zona riverană râului Bistrița, precum și a unităților administrativ teritoriale din amonte. Aceste controale vizează atât managementul deșeurilor, respectiv verificarea contractelor de salubritate încheiate de primării și de operatorii economici, cât și identificarea abandonărilor de deșeuri în albiile afluenților râului Bistrița și, pe cât posibil, depistarea persoanelor sau firmelor care aruncă deșeurile ilegal”.
Mariana OLTEAN TUDOSE
