Grupurile de Acţiune Locală sunt parteneriate public-private, constituite din reprezentaţii ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea zonei respective. Mai pe şleau, GAL-ul e o asociere între mai multe localităţi, firme şi persoane fizice, grupate geografic, cu un scop comun: dezvoltarea acelui areal. Nu este obligatorie respectarea graniţelor unui judeţ, cu GAL-ul se poate trece şi dincolo de acest hotar. Un exemplu: în componenţa GAL Ceahlău, intră şi comuna Râşca, din judeţul Suceava.
Despre situaţia GAL-urilor din judeţul nostru am aflat detalii de la Neculai Rotaru, şeful CDRJ Neamţ. În momentul de faţă sunt două GAL-uri recunoscute şi autorizate din anul 2010. Este vorba de GAL „Ceahlău” la care sunt arondate oraşul Bicaz şi comunele de pe Valea Muntelui, Valea Bicazului şi Râşca-Suceava şi de GAL „Nicolae Roznoveanu”, în care intră comunele din zona Roznov. Anul acesta s-au depus dosare pentru încă 3 GAL-uri, din care au fost selectate două. Cel de al treilea a reuşit şi el, dar fără loc, adică n-au ajuns banii pentru toate. Se pare că, până la urmă, vor fi şanse şi pentru al treilea, pentru că, la nivel naţional, sunt doar vreo 5 GAL-uri în această situaţie.
* ”Una e să faci o fântână în curte şi alta un sistem de alimentare cu apă”
Cel mai avansat este GAL „Ceahlău”, prin care deja se derulează deja mai multe proiecte cu finanţare europeană. Ultimele trei au fost depuse de Primăriile Poiana Teiului, Farcaşa şi Taşca. Sunt proiecte cu valori mai mici, în jur de 50.000 euro, fondurile europene fiind alocate pentru protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor, prin executarea lucrărilor de corectare torenţi montani.
De la Alexandru Drăgan, primarul comunei Taşca, am dorit să aflăm dacă chiar e vreo „sfârâială” cu GAL-urile astea. Că în materie de accesare a fondurilor europene, dumnealui nu i-a scăpat nimic până acum: „În mod sigur GAL-urile reprezintă o oportunitate pentru comunităţile locale. Aşa este şi în Vest, pentru că văd dezvoltarea regională, nu punctuală, a fiecărui sătuc. Interesul este de a dezvolta o micoregiune, în care trăiesc în comun, beneficiind de aceleaşi condiţii, mai multe comunităţi. Una e să faci o fântână în curte şi alta un sistem de alimentare cu apă pentru toată zona. Nu faci un drum până la biserică, ci unul în folosul mai multor localităţi. Un torent montan, cum e cazul proiectului nostru, nu-i undeva la stână, el se varsă în drumul naţional, cel care leagă Moldova de Transilvania. Sunt proiecte de interes microregional, regional şi naţional. Recent ne-au vizitat rerezentaţii unui GAL din Franţa. Ne-am bucurat că GAL „Ceahău” e mai avansat decât al fancezilor, în sensul că al nostru deja are o stategie bine pusă la punct şi are alocată o sumă mai mare pentru finanţare”.
Dacă, până la urmă, în Neamţ vor fi 5 GAL-uri, va fi foarte bine. Practic, ele vor „acoperi” aproape întregul judeţ.
