* Romaşcanca Giorgiana Lungu este singura arbitră de centru din judeţ
Cu statură de extremă şi aer foarte paşnic, Giorgiana Lungu trebuie să aibă o mulţime de alte calităţi pentru a ţine în mână o armată de bărbaţi sub presiunea unui meci de fotbal. Tânăra de 18 ani, handbalistă la Liceul cu Program Sportiv din Roman, este singura fată care arbitrează la centru în judeţ. Şi o face bine, pentru că are numai note favorabile. A început arbitrajul ca asistent, în această toamnă, dar existenţa celei de-a doua ligi i-a grăbit avansarea. Giorgiana a fluierat la juniori, apoi a fost delegată central la Liga a V-a, a confirmat şi a rămas la centru.
„Nu a avut niciodată probleme şi nu s-a plâns nimeni de arbitrajele prestate”, a precizat preşedintele Comisiei Judeţene de Arbitri, Vladimir Urzică. „Se pregăteşte, este interesată, iar faptul că arbitrează şi în handbal este un avantaj în plus”.
Handbalul este prima pasiune a Giorgianei, iar arbitru în acest sport a devenit la 15 ani. În fotbal a ajuns în primăvara anului trecut, când s-a organizat un curs de arbitraj la Roman.
„Domnul Marcel Arcana (observator AJF, n.n.) m-a văzut la handbal şi mi-a spus că am calităţi pentru fotbal”, spune tânăra arbitră. „Am început să mă uit din ce în ce mai mult la meciuri şi aşa am progresat repede. Faptul că sunt arbitru de handbal m-a ajutat să îmi formez o atitudine pe teren, să fiu fermă atunci când iau deciziile”.
Giorgiana consideră că nu are nevoie, pentru a se impune în fotbal, de mai multe calităţi decât ale unui bărbat, chiar dacă a simţit şi mai simte neîncrederea celor care o văd prima oară.
„Nu suntem mai prejos decât bărbaţii” spune cu convingere Giorgiana Lungu. „Avem la fel de mult potenţial şi talent”.
În judeţ, însă, mai există o singură arbitră activă din seriile vechi. Celelalte cinci au fost colegele Giorgianei la cursurile din martie 2011. Ceea ce nu o descurajează pe romaşcanca de 18 ani.
„Eu nu mă văd, acum, central în Liga I. Există anumite etape de urmat. Dacă îmi voi dori să fluier în prima divizie, cred că pot reuşi. Nu este imposibil”, mai spune romaşcanca.
Ea preferă să nu se gândească nici la momentul în care va trebui să aleagă între handbal şi fotbal. Dacă ar trebui să se hotărască mâine, nu ar şti ce să răspundă.
Cel mai dificil meci?
„Nu am avut până acum. Am reuşit să mi le fac pe toate uşoare. Am luat decizii la timp pentru a nu lăsa loc de certuri sau alte lucruri care m-am împiedica să duc meciurile la bun sfârşit”, răspunde Giorgiana.
A greşit vreodată?
„Da”, o spune fără ezitare. „Am făcut greşeli, dar fără ca acestea să influenţeze meciul. Când greşesc, analizez situaţia şi încerc să nu le mai repet. Este mai dificil dacă nu ai practicat acest sport, de aceea mă uit mult la fotbal şi mă documentez.
I-a fost frică la vreun meci?
„Nu am arbitrat niciodată cu frică. Am avut emoţii doar, la primele meciuri. Între timp, mi-au trecut. Am auzit şi eu că o arbitră a fost lovită în alt judeţ, dar la noi nu sunt astfel de cazuri. Nu am simţit la nici un joc atâta presiune încât să mi se facă teamă”, a răspuns curajos tânăra arbitră.
