* Profesorul Constantin Pancu pregăteşte pentru lansarea oficială încă două generaţii
Încă două generaţii de fotbalişti cresc în ultimul vestiar de la Olimpia. Sunt urmaşii lui Alexandru Maxim şi Alberto Cobrea, cei mai cunoscuţi fotbalişti activi din precedenta serie a profesorului Constantin Pancu. De când a confirmat la Pandurii şi a ajuns la Naţională, primul nume este pe buzele tuturor. Într-un singur vestiar, însă, zâmbeşte larg, în fotografii, de pe vremea când era „cel mai cel” la copii. Căci talentul lui Alexandru Maxim a fost evident de când a intrat în fotbal, iar destinul său „este legat de această băşică cu petice”, cum spune primul antrenor al lui Maxim, Constantin Pancu.
Dar nu Alexandru este subiectul nostru principal, ci cei vreo 40 de „maximi” pe care profesorul se pregăteşte să-i lanseze oficial în fotbal. Momentul nu este departe. La sfârşitul acestei luni şi începutul lui decembrie, micii fotbalişti vor participa la etapele de zonă ale Memorialului Ola şi Memorialului Ene. Sunt primele lor competiţii cu miză, prin care şi-a făcut intrarea în fotbal inclusiv Maxim. Iar generaţia lui a fost ultima campioană pietreană la această categorie de vârstă.
Grupele profesorului Pancu reprezintă Liceul cu Program Sportiv Piatra Neamţ şi merg la etapa de zonă ca şi câştigătoare ale etapei judeţene. Emoţii mari, pregătiri pe măsură, doar e prima întrecere cu adversari „adevăraţi”! Este vârsta, însă, la care contează mai mult cât de lungă este pasa, decât ce mare este scorul.
Când îşi doreşte calificarea la etapa finală, profesorul Constantin Pancu se gândeşte la victorii şi la faptul că echipele sale vor avea mai multe jocuri. Iar trofeul este o recompensă pentru cei mai buni. Motivarea este o chestiune delicată la vârsta copilăriei în fotbal, dar antrenorul a mai exersat-o cu succes până acum.
„Sunt copii cu aptitudini”, spune Constantin Pancu despre cei pe care îi pregăteşte.
Restul, dacă vorbim despre viitorul foarte aproapiat, depinde de ascultare, cuminţenie, de cât de bine sunt legate şireturile la adidaşi şi multe-multe mici amănunte care fac meseria antrenorilor de copii atât de dificilă. Pentru viitorul îndepărtat al acestor copii, condiţiile de reuşită vor fi munca, tenacitatea şi nu în ultimul rând bucuria de a juca fotbal.
Nici marile talente nu reuşesc fără acestea. Şi pentru că tot le este apropiat, Alexandru Maxim este cel mai bun model. În ciuda calităţilor native şi a unei pasiuni mari, ar fi putut rămâne în afara fotbalului. S-a accidentat, a stat mult, părea uitat, iar în astfel de momente, a crede s-a dovedit mai important decât a reuşi.
Întorcându-ne în ultimul vestiar al Olimpiei, în care Extraterestrul X este la fel de iubit ca şi Messi, două tricouri, unul al naţionalei şi unul de la Espagnol, sunt dovada că poţi ajunge sus şi de departe.