Fostul judecător Catană a cerut 2,5 milioane euro la CEDO

* Curtea Europeană i-a evaluat drepturile încălcate la fix 3.900 euro

* În prezent, Cristian Catană execută o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru corupţie

Fost judecător, fost avocat, actual deţinut din motive de corupţie cu repetiţie. Aşa poate fi rezumată viaţa lui Constantin Cristian Catană din ultimii 7 ani. Prima dată a fost arestat pe 19 octombrie 2004, pe vremea când împărţea dreptatea la Judecătoria Piatra Neamţ. Şi a împărţit-o până ce un om, care avea un proces, l-a reclamat că i-a cerut 700 de euro pentru o soluţie favorabilă. Cristian Catană nu era, însă, un judecător cu tarif fix şi când omul i-a spus că nu are atâţia bani, s-a mulţumit cu 500 de euro, sumă pe care a scris-o, discret, pe un şerveţel de masă, în timpul unei şedinţe de „negociere” la restaurantul Căprioara. A fost eliberat din arestul preventiv pe 7 ianuarie 2005, iar în decembrie 2006 a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani cu suspendare, pentru luare de mită. După câteva ‘”ciocniri” cu conducerea Baroului Neamţ a devenit avocat şi s-a apucat de o nouă profesie, însă nu a renunţat la vechile obiceiuri. Pe 4 decembrie 2010, Cristian Catană a fost arestat din nou, sub acuzaţia de trafic de influenţă. I s-a tras de la o familie de gaterişti din Grinţieş. Povestea reclamanţilor e veche şi presărată cu tot felul de „întâmplări”, care conturează jaful organizat din păduri. Firma Creţu Canciuc, administrată de Dumitru Creţu, a fost una dintre „vedetele” acţiunii „Gaterul”, iar actele contabile au ars într-un incendiu petrecut, întâmplător, exact cu o zi înainte de un control al poliţiei. Dumitru Creţu şi fiii lui au fost arătaţi cu degetul nu doar de săteni, ci şi de alţi gaterişti din comună, care i-au acuzat că le-au tăiat pădurile. Dar, la rându-le, au fost şi ei victime, pentru că au surprins TAF-urile la „lucru” în pădurea pe care aveau acte. Reclamaţiile la poliţie, parchet şi procesele s-au tot adunat din 2006 încoace. În dosarul în care l-au angajat pe Catană aveau de recuperat nişte terenuri, iar instanţa le-a dat dreptate. Avocatul habar nu avea că se soluţionase deja cauza şi tot le cerea bani, să-i dea, chipurile, judecătorului. La una din tranşe, de 1000 de euro, s-a organizat flagrantul.

„Avocatul nu a făcut nimic ca să ne apere, ba mai mult, ne-a vândut adversarilor din dosare”, declara Dumitru Creţu, imediat după arestarea lui Cristian Catană. „A luat bani şi de pe vii, şi de pe morţi. I-am dat sute de milioane. Am făcut împrumut în bancă, să-l pot plăti, cât să fie mulţumit. Când se termina un proces şi-l pierdeam ne spunea, senin, că asta e viaţa, în justiţie mai câştigi, dar mai şi pierzi. Dacă îi dădeam 10 sau 15 milioane la un termen spunea că ăştia sunt bani de un suc. Până la urmă, un băiat de-al meu n-a mai răbdat şi i-a făcut reclamaţie, iar acum a fost arestat şi a ajuns unde îi este locul. Sunt multe de povestit, am face un roman sau un film despre câte s-au întâmplat în ultimii ani la Grinţieş”.
Pentru că a făcut a doua „boacănă” în timpul termenului de încercare, Catană n-a mai beneficiat de clemenţă. Suspendarea s-a revocat şi a fost condamnat la 6 ani de închisoare, cu executare, pedeapsă pe care o ispăşeşte acum.

* Celulă de 12 mp şi program la WC

Imediat după ce a fost eliberat din arestul preventiv pentru luare de mită, pe 14 februarie 2005, Cristian Catană a făcut plângere la CEDO, reclamând încălcarea drepturilor sale. Conform textului hotărârii, încălcarea dreptului la apărare s-a produs la judecarea prelungirii arestării preventive. Catană era închis la Bacău, recursul s-a judecat la Înalta Curte, citaţia a ajuns târziu la penitenciar, nu a mai fost timp pentru ca avocatul lui Catană să se prezinte la Bucureşti, cauza s-a judecat cu avocat din oficiu, iar instanţa a decis prelungirea mandatului de arestare cu încă 30 de zile.

Catana s-a plâns, de asemenea, că era bolnav de tuberculoză în perioada detenţiei şi a fost ţinut într-o celulă de doar 12,54 mp, neaerisită, fără grup sanitar şi fără apă, înghesuit împreună cu trei persoane condamnate. A menţionat, de asemenea, că era nevoit să meargă la toaletă, de 3 ori pe zi, după program, iar între orele 22 şi 5 dimineaţa nimeni nu-i mai ducea pe arestaţi la WC, dar li se dădea o găleată pentru „urgenţe”. Mai mult, n-a fost scos la plimbare nici o zi în aer liber şi nici n-a fost văzut de medic decât o singură dată, după ce a făcut o solicitare scrisă. Reprezentantul Statului Român la CEDO i-a contrazis, însă, spusele: „Celula în care reclamantul a fost deținut a fost încălzită, prevăzută cu lumină naturală și artificială, și aerisită. Mobilierul și lenjeria de pat erau în stare bună. Baia este echipată cu cinci chiuvete, trei duşuri şi patru grupuri sanitare. Deținuții au avut acces la baie în fiecare zi timp de cincisprezece minute pentru igiena personală și la dușuri o dată pe săptămână. Accesul la baie a fost închis în timpul nopții. Prevederile legale nu prevăd măsuri speciale pentru încarcerarea judecătorilor comparativ cu cele pentru alți deținuți. Reclamantul s-a bucurat de o plimbare de o oră pe zi, în curtea poliției. Toți deținuții au fost supuși unui examen medical în momentul încarcerării, iar dacă unul ar fi primit diagnosticul de tuberculoză, ar fi fost transferat la un spital penitenciar”.

Catană a cerut ca Statul Român să-i plătească 2,25 milioane euro daune morale şi 230.000 de euro, echivalentul salariilor pe care nu le-a încasat şi al unui credit pe care l-a făcut în bancă, plus 1000 de euro, cheltuieli de judecată. Curtea a constatat că celula a fost, într-adevăr cam mică, fiecărui deţinut revenindu-i nici 4 mp, iar mersul la WC după program cu pauză noaptea, poate fi considerat „un test de rezistență care a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent în detenție”. Mai ales că detenţia a fost de două luni şi aproape 3 săptămâni. În privinţa dreptului la apărare, CEDO a stabilit că „nu există nici un indiciu că avocatul din oficiu nu a investigat cazul”, dar totuşi prezenţa lui Catană la Înalta Curte ar fi fost necesară, de vreme ce instanţa l-a citat. Aşadar i s-au aprobat 1000 de euro, cheltuielile de judecată, plus exact 3900 de euro daune morale. Nu e nici pe departe vorba de o „victorie” având în vedere suma cerută iniţial şi perioada de detenţie. Cu atât mai mult cu cât scandalagiul din Podoleni, pe care şeful de post l-a legat de un copac să-l potolească, a obţinut 10.000 de euro de la CEDO. Şi n-a stat în cătuşe decât două ore.