Propunerea aparţine Academiei Române şi prevede predarea, în învăţământul preuniversitar, a literaturii populare şi a elementelor de tradiţie şi folclor românesc
Folclorul ar putea face parte din programa şcolară, la propunerea Academiei Române, prin Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”. Propunerea prevede ca Ministerul Educaţiei să integreze în învăţământul preuniversitar predarea literaturii populare şi a elementelor de tradiţie şi folclor românesc.
Potrivit Agerpres, reprezentanţii Departamentului de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române au trimis un memoriu Ministerului Educaţiei în care au semnalat lipsa unui cadru şi a unui rol bine definit în documentele de planificare a activităţii didactice şi a sistemului de evaluare naţională pentru studierea folclorului.
Memoriul este semnat de 17 persoane, printre care patru membri ai filialei Iaşi a Academiei Române, trei cadre didactice din mediul universitar şi alte şapte din mediul liceal, cărora li s-au alăturat reprezentanţi ai Muzeului Etnografic al Moldovei şi ai Asociaţiei Art – Meşteşugurile Prutului.
Măsuri pentru promovarea culturii tradiţionale româneşti
Între măsurile care că ar duce la promovarea culturii tradiţionale româneşti se numără acordarea unui număr mai mare de ore, în programa generală de trunchi comun, pentru predarea limbii şi literaturii române, respectiv a unui număr mai mare de ore pentru studierea literaturii populare; alegerea unor texte reprezentative şi adecvate caracteristicilor psiho-cognitive ale fiecărui nivel de şcolarizare; redresarea modului învechit în care sunt/au fost prezentate conţinuturile de folclor în manualele şcolare aprobate de Minister; în proiectarea conţinuturilor să se asigure o coerenţă între textele recomandate şi informaţia etnografică, fapt ce ar contribui substanţial la explicarea nivelului de profunzime a textelor şi a legăturii lor organice cu imaginarul popular şi specificul civilizaţiei tradiţionale autohtone; încurajarea creativităţii şcolarilor prin coroborarea conţinuturilor folclorice cu elemente de cultură materială şi cu industriile creative autohtone; corelarea documentelor curriculare cu cerinţele şi subiectele din procesul de evaluare prin examenele de absolvire a ciclurilor de studiu; pregătirea şcolarilor pentru conştientizarea identităţii lor culturale; folosirea posibilităţii de tranziţie organică de la învăţarea curriculară a folclorului la activităţi extracurriculare din domeniului meşteşugurilor populare adaptate la nivelul de îndemânare a vârstei şcolare; înzestrarea tinerilor cu simţ critic pentru detectarea autenticului şi a valorilor româneşti atunci când intră în contact cu piaţa produselor culturale; valorificarea naturii interdisciplinare a studiului culturii populare, care poate fi analizată în confluenţa cu alte discipline, cum ar fi: istoria, geografia umană, ştiinţele sociale; fundamentarea experienţei necesare a cadrelor didactice şi a elevilor pentru identificarea şi implementarea de proiecte europene cu instituţii şcolare din ţări comunitare, dat fiind faptul că s-a observat o pondere relevantă dedicată dialogului intercultural în cadrul proiectelor finalizate cu succes până acum; sprijinirea introducerii unor programe pentru cursuri opţionale (curriculum la decizia şcolii) de cultură populară românească.
Demersul academic se sprijină pe competenţa ştiinţifică a unui important număr de cercetători din mediul academic, profesori universitari şi profesori din învăţământul preuniversitar, reuniţi în cadrul Atelierului etno-didactic „Cum şi de ce poate fi predat folclorul”, unde s-a discutat despre situaţia folclorului în programele şcolare. Întâlnirea ştiinţifică a fost organizată în perioada 25 – 26 iunie de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi al Academiei Române, împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi.
Irina NASTASIU
