La sărbătorile pascale, pădurile se umplu de un covor alb de flori
Floarea purificării prin suferință, simbol al Paștelui și al Învierii
Întotdeauna, în preajma Paștelui, pădurile se umplu de un covor alb de flori. Ne referim la delicata Anemona sau, cum i se mai spune popular, „Floarea Pastelui”. În unele zone, planta este cunoscută și cu denumirea de găinușe, oiță, păscuța, turculeț, floarea-oștilor, floarea-păsărilor, floarea vântului sau pâinea-paștelui. Floarea Paștelui este o plantă modestă ca dimensiuni, putând ajunge la înălţimea de 25 cm. Planta ere un rizom târâtor, frunze bracteriforme, adânc sectate, flori albe sau roz-liliachiu pal. Înflorește în toate cele trei luni de primăvară, care cuprind și perioada sărbătorilor pascale. Florile sunt albe sau roz-violete. Crește prin păduri, tufărișuri, în vegetaţii sălbatice amestecate, în luminișuri. Deoarece aceste flori atât de frumoase și gingașe nu sunt pretențioase, se pot planta în grădină sau în ghivece pentru interior. Micile flori se plantează într-o zonă însorită din grădină, în lunile de toamnă sau primăvara devreme, în lunile februariemartie.Se recomandă ca solul să fie bine drenat, bogat în humus, dar nu necesită un sol imbogățit cu substanțe fertilizante. Legenda Florii Paștelui, romantică și frumoasă Anemona are o legendă romantică și frumoasă în spate, care pornește din vremea zeităților grecești. Florile sale roz-purpurii se pare că reprezintă lacrimile zeiței dragostei, Afrodita, la auzul veștii că iubitul ei, preafrumosul Adonis, a murit. De atunci, Floarea Paștelui se deschide de câte ori este frumos afară, simbolizând bucuria și își ține cupa închisă și aplecată în jos de câte ori plouă, semn al tristeții. Este considerată floare aducătoare de noroc, floare a purificării prin suferință, simbol al Paștelui și al Învierii. Plantă toxică, cu efecte terapeutice În scop fitoterapeutic se folosește toată planta uscată, cu precădere rizomul și florile. În stare proaspătă, planta este toxică. În medicaţiile naturiste, se folosește împotriva paraliziei, reumatismului și gutei. Are acţiune sedativă, relaxantă. Orice tratament cu această plantă toxică se face sub supravegherea medicului, a specialistului. Floarea Paștelui se folosește sub forma de infuzie sau tinctură în tratarea afecțiunilor nervoase, migrenelor, infecțiilor respiratorii, astmului și diareei. În uzul extern, planta este folosită la tratarea infecțiilor dermatologice, furunculelor și a durerilor de urechi.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU