Atmosfera sărbătorilor de iarnă poate întregită și prin flori, cele care vin să sublinieze magia acestei perioade. Cea mai potrivită este Steaua Crăciunului. Fiind singura plantă care îşi schimbă culoarea frunzelor în roşu în preajma Crăciunului. La Steaua Crăciunului, ceea ce noi considerăm a fi floare este de fapt un buchet din frunze terminale, roşii, roz, galbene, albe sau crem. Paleta aceasta de culori este o reacţie a plantei la lumină. Crăciunița are o legendă și o istorie a ei, devenind astfel un simbol al credinței, purității și încrederii. Crăciunița a fost planta de leac a aztecilor, iar preoții franciscani o foloseau în cadrul ceremoniilor religioase. Potrivit legendei, doi copii săraci au dorit să-i duca lui Iisus, de Crăciun, un dar la biserică. Fiind foarte săraci, tot ce au putut face a fost să culeagă niște crenguțe și frunze verzi de pe drum. Deși ceilalți oameni și copii au râs de cadoul lor, frunzele cele verzi sau transformat imediat în steluțe roșii, scânteietoare. Credina copiilor a fost răsplătită de Dumnezeu. Crăciunița este un simbol al simplității și al lucrului dăruit din inimă care poate bucura prin mesajul lui propriu-zis. Atunci când vei dori să alegi o floare de dăruit unei persoane dragi, amintește-ți de povestea aceasta și alege-o ca invocare a dragostei, cel mai important cadou! Cum ne putem bucura de Steaua Crăciunului tot anul Steaua Crăciunului este floarea sărbătorilor de iarnă, dar ne putem bucura de frumusețea ei și după această perioadă. De-a lungul anului, planta are frunze frumoase, verzi care îți aduc o pată de culoare și un strop de oxigen în casă. Steaua Crăciunului poate fi de la un an la altul mult mai viguroasă și mai frumoasă. Într-o primă fază, pentru a iniția procesul de refacere, trebuie să așteptăm momentul în care frunzele colorate au căzut complet, pentru că ceea ce ți se pare că sunt flori sunt de fapt frunze colorate în roșu, roz, ciclam, verde deschis. Odată ce acestea au căzut, poți aplica o tăiere de regenerare, care presupune reducerea ramurilor cu 10 cm față de punctul de ramificare. După tăiere, oferim plantei un loc luminos, ferit de curenți reci de aer și să ai grijă ca solul să fie păstrat în permanență reavăn. În momentul în care primăvara a luat sfârșit, putem scoate planta afară în grădină sau în balcon, într-un loc unde să beneficieze doar de soarele blând al dimineții, de-o udare regulată (fără excese) și-o fertilizare bilunară. În luna septembrie, când temperaturile nocturne încep să scadă prea mult plate se mută în interior. După asta începe un program de întuneric complet și continuu timp de aproximativ 12 ore pe zi. Atenție, cele 10 ore de lumină efectivă rămase pentru plantă trebuie să fie cu lumină puternică, chiar cu expunere directă la soare. Acest program de întuneric trebuie să se repete în fiecare zi, timp de două luni. Doar în acest fel se va determina inducția florală și, implicit, formarea frunzelor roșii în preajma Crăciunului. Este esențial de știut că pentru a înflori de Crăciun, Steaua Crăciunului are nevoie de peste 12 ore de obscuritate completă pe zi, începand cu 1 octombrie și până la 1 decembrie. Steaua Crăciunului nu este plantă pretențioasă. Este mai sensibilă la mișcări sau la mutări decât la lipsa apei. Steaua Crăciunului se va ofili doar atunci când nu este udată mai mult de o săptămână.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU