Cine are spațiul și timpul necesar poate face o treabă bună prin compostarea deșeurile alimentare din bucătărie, pentru a le transforma apoi într-un îngrășământ organic foarte eficient.
Putem îmbunătății calitatea solului din gradină folosind resturi alimentare pe care de obicei le aruncăm.
Cojile de ouă le uscăm câteva zile într-un bol la soare sau la o sursă de căldură din casă. Când sunt uscate bine, se strivesc foarte ușor și se adaugă în sol, fiind o sursă importantă de calciu, care ajuta la creșterea plantelor și înflorirea lor. De asemenea, previn putregaiul la roșii și descurajează melcii, care nu vor se meargă pe ouă, la fel cum nu vor oamenii desculți să meargă pe sticlă spartă.
Zațul de cafea acționează ca un îngrășământ, adăugând materie organică, îmbunătățește drenajul, ajutând la reținerea apei și a aerului de către sol. După ce se descompune, vine cu aport ridicat de azot în sol, atât de necesar creșterii plantelor. Zațul de cafea nu va afecta nivelul pH-ului și e bine utilizat de către plantele iubitoare de soluri acide. Zațul de cafea funcționează foarte bine și ca un mulci în jurul plantelor.
Cojile de banane îmbunătățesc foarte bine solul din gradină. Ele pot fi adăugate direct în pământ, tăiate în bucăți foarte mici, fiind astfel descompuse rapid de către microorganismele din sol. Astfel, rezultă o cantitate mare de substanțe organice bogate în calciu, magneziu, sulf, fosfați, potasiu și sodiu, elemente care ajută plantele să se dezvolte și să rodească din belșug.
Apa de carne rezultată din spălarea cărnii sau peștelui este un bun fertilizator. Această apă trebuie filtrată, deoarece bucățile de carne sau pește, când ajung în pământ, putrezesc și emană miros neplăcut, iar grăsimea se depune pe particulele de sol și împiedică buna aerisire a rădăcinilor.
Apa în care s-au fiert știuleți de porumb, legume, ouă sau paste făinoase se poate folosi ca fertilizator. Nu și cea în care s-au fiert cartofi, căci această apă devine ierbicid.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU