Fermele de semisubzistenţă, încă un pas spre finanţare europeană

Anul trecut a fost o singură sesiune de primire a proiectelor privind accesarea fondurilor alocate dezvoltării fermelor de semisubzistenţă. Din păcate, a fost ultima şansă pentru fermierii care voiau să treacă de la agricultura de subzistenţă la cea profitabilă, întrucât s-au epuizat fondurile europene cu această destinaţie, din 2008 încoace.

În primul an, fermierii nemţeni au depus 64 proiecte, în 2009 – 161 proiecte, în 2010 au fost 120 de proiecte, iar în 2011 – 260. În total, în primii patru ani, fermierii nemţeni au depus 605 proiecte, intrate toate la finanţare. Asta fără a mai lua în calcul proiectele depuse vara trecută. În faze diferite se află finanţare pentru 605 agricultori nemţeni, ei beneficiind de fondurile europene acordate pentru sprijinirea fermelor de semisubzistenţă, timp de 5 ani. Mai exact, este vorba de o alocare anuală este de 1500 euro, ajungându-se în final la 7500 euro. Vom vedea câte din proiectele depuse vara trecută vor avea sorţi de izbândă la finanţare.

Ce soartă au ultimele proiecte depuse de fermierii nemţeni, ne spune Neculai Rotaru, şef CDRJ Neamţ: „Noi am terminat evaluarea lor, faza care se face le nivelul judeţului Neamţ. În sesiunea din vara trecută s-au depus 378 proiecte, din care 362 au fost declarate conforme cu normele europene de finanţare. Din acestea doar 355 proiecte au fost declarate de noi ca eligibile la finanţare, neeligibile sunt 6 proiecte, iar unul a fost retras de către titular. Urmează faza naţională, s-ar putea să mai pice unele şi acolo. Între timp s-a mai făcut un pas în drumul spre finanţarea fermelor de semisubzistenţă. Este voba de un control suplimentar, prin sondaj. De la noi au fost extrase 15 dosare, au fost verificate la Bucureşti, au vrut să vadă dacă am făcut treabă ca lumea. Toate cele 15 proiecte extrase aleatoriu au fost bune. N-a „picat” nici unul, deci am ieşit bine la examen. Acum aşteptăm lista cu proiectele declarate eligibile, la nivel naţional. Abia după asta vom şti şi câte vor fi selectate pentru finanţare. A fost măsura cea mai populară, cu foarte multă căutare în rândul fermierilor. În fiecare an, s-au depus mai multe proiecte decât fondurile alocate. Banii au fost ceruţi pentru sectoarele zootehnic şi vegetal, dar şi pentru ferme mixte. Cele mai multe solicitări au fost pentru dezvoltarea fermelor zootehnice. Proiectele care sunt declarate eligibile la noi pleacă la Bucureşti, la Ministerul Agriculturii. Acolo se face ierarhizarea lor, în funcţie de punctele obţinute. La nivel naţional este alocată o sumă, iar când s-au terminat banii, se trage, ca la admiterea la facultate. Proiectele cu punctaj mare câştigă finanţarea, iar care au puncte mai puţine, nu! E concurs. Anul acesta, la nivelul ţării, s-au depus în jur de 25.000 proiecte, dar bani sunt doar pentru 15.000.”

* Timp de 5 ani, câte 7500 euro de fermă

Sprijinul financiar acordat pentru fermele agricole de semisubzistenţă are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada de restructurare şi de transformare a fermelor de semisubzistenţă în exploataţii agricole viabile, orientate către piaţă, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului prin diversificarea producţiei agricole, precum şi prin introducerea de tehnologii performante, adaptate condiţiilor locale. Sprijinul financiar nerambursabil se acordă sub forma unei sume fixe de 1500 euro/an pentru fiecare fermă agricolă de semisubzistenţă, pe timp de 5 ani, pentru cererile aprobate înainte de 31 decembrie 2013.

Ca să primească banii, fermierul trebuie să întocmească un „Plan de afaceri” pe o perioadă de 5 ani. După 3 ani de la acordarea sprijinului, se verifică respectarea cerinţelor minime din acel plan. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se dispune sistarea sprijinului financiar pentru următorii doi ani, fără returnarea banilor deja primiţi.

* Mai multe verificări, un singur controlor!

Până acum, în drumul spre finanţare, proiectele pentru sprijinirea fermelor de semisubzistenţă treceau prin două filtre de control disctincte, făcute de instituţii diferite. Verificările privind îndeplinirea condiţiilor de finanţare, în funcţie de care un proiect era declarat ori nu eligibil, se făceau la Compartimentul de dezvoltare rurală existent la nivelul fiecărui judeţ. După ce, pe plan judeţean, proiectul primea OK-ul pentru finanţare, trecea şi de controlul suplimentar făcut la Ministerul Agriculturi, era selectat pentru finanţare. Banii ajungeau la beneficiari prin intermediul oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit. Aceleaşi instituţii efectuau şi controlul după anul III de finanţare, în funcţie de care se hotăra dacă se mai continuă ori nu finanţarea. Acum s-a recurs la o formulă mult simplificată, după modelul „mai multe verificări, un singur controlor”. Asta înseamnă că oficiile judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit rămân fără „obiectul muncii” în privinţa fermelor de semisubzistenţă, operaţiunile de verificare şi plată fiind preluate de compartimentele judeţene de dezvoltare rurală, cele care, iniţial, au „moşit” proiectele.

Ciprian Astanei, director adjunct la OJPDRP Neamţ, spune că-i mai bine aşa! Se asigură astfel continuitate în acţiunea de control şi, ce-i mai important, mult mai multă operativitate. Compartimentul de dezvoltare rurală cunoaşte foarte bine proiectul respectiv, că doar şi-a dat acordul pentru finanţarea lui. Când îi vine „sorocul”, controlul după 3 ani de finanţare, cel care hotărăşte este tot cel care, iniţial, a trimis proiectul la finanţare. Este cel care cunoaşte foarte bine situaţia din momentul „zero”, vede evoluţia situaţiei economico-financiare, în funcţie de care hotărăşte dacă fermierul mai merită ori nu să primească banii europeni.