În lipsa cadavrului, condamnarea la 22 de ani de închisoare pentru omor calificat, profanare de morminte, furt, fals în declaraţii şi dare de mită a lui Narcis Costel Ţuţuianu, s-a bazat pe o serie de probe care au atârnat greu şi s-au dovedit a fi cel puţin la fel de importante ca şi cadavrul, dacă ar fi existat. Anchetatorii au concluzionat că victima a fost aruncată de inculpat sub circa 100 de metri de apă în Lacul Izvorul Muntelui iar instanţa a avut de analizat alte dovezi cu atât mai interesante.
Legat de Ramona Pruteanu (24 de ani), cea ucisă de fostul soţ din cauză că nu a acceptat partajul oferit, probele adunate de anchetatori au arătat că Narcis Ţuţuianu a avut şi motivul, şi ocazia, şi mijloacele de a o ucide, după ce s-a convins că ea nu acceptă banii oferiţi pentru casa ridicată cât au fost împreună. De altfel, comportamentul lui duplicitar s-a manifestat pe durata întregii lor relaţii: s-a căsătorit cu Ramona doar pentru a avea acces la un credit bancar, a vândut casa (la care mai mult ea a contribuit) încă din timpul căsătoriei, declarând la notar că este burlac, a continuat şi după divorţ o relaţia aparent civilizată cu fosta soţie însă nu s-a preocupat în mod deosebit de copilul acesteia pe care-l avea dintr-o altă relaţie. Mai mult, “Cioacă de Neamţ” i-a furat fostei soţii brăţara de aur şi telefonul mobil după ce a ucis-o, iar la câteva luni a amanetat bijuteria şi a folosit telefonul ei mobil.
Condamnatul neagă faptul că și-ar fi omorât nevasta
Narcis Ţuţuianu a negat constant că ar fi implicat în dispariţia Ramonei Pruteanu şi cu atât mai puţin în moartea ei. Cu toate acestea, expertizele numeroase efectuate în cauză au adus suficiente dovezi. Anchetatorii au apelat şi la FBI pentru a înlătura orice dubiu. Aşa, de pildă, prelucrarea imaginilor de pe camera de luat vederi care a filmat autoturismul inculpatului în zona barajului Bicaz a fost efectuată de Biroul Federal de Investigaţii din America. De asemenea, petele de sânge din bena maşinii lui Ţuţuianu au fost expertizate de mai multe ori.
Maşina lui, o Dacia papuc albastră carosată, a fost înregistrată de camera de supraveghere din zona barajului Bicaz, pe acolo pe unde a trecut în noaptea de 22 spre 23 ianuarie 2012, noaptea crimei, cu presupusul cadavru în spate şi îndreptându-se spre zona cea mai adâncă a lacului de acumulare, în zona tunelului de aducţiune. Aici, adâncimea lacului ajunge chiar şi la 88 – 100 de metri, ceea ce i-a împiedicat şi pe scanfandri români şi pe cei olandezi să caute cadavrul mai adânc de 40 de metri. A fost utilizat un submersibil, însă nici aşa nu s-a putut răzbate.
Mai mult, maşina lui este indubitabil cea surprinsă de camerele de luat vederi, întrucât anchetatorii au verificat în baza de date şi în tot judeţul Neamţ mai există doar două autoturisme similare, numai că unul nu are benă şi celălalt nu a fost mişcat în acea iarnă deoarece proprietarul nu îi montase cauciucuri de iarnă şi în plus nu avea ce căuta noaptea în zona barajului.
Motivarea sentinţei dată de Tribunalul Neamţ în acest proces se întinde pe circa 30 de pagini care cuprind esenţa judecăţii şi complexitatea cazului.
*”Mai multe probe nu înseamnă lipsa de valoare”
În documentul pus la dispoziţie de instanţă se arată că în practica judiciară, soluţiile de condamnare pronunţate ca urmare a comiterii unor infracţiuni de omor fără găsirea cadavrului, au dat naştere la dezbateri ample referitoare la validitatea probelor indirecte şi la realizarea unor încercări de ierarhizare a probelor directe şi indirecte, după valoarea probantă a acestora. “Cu privire la acest aspect, potrivit art. 63 alin. 1 Cod procedură penală anterior, orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, constituie probă, iar potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, probele, fie ele directe sau indirecte, nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea acestora făcându-se de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Necesitatea administrării mai multor probe indirecte pentru dovedirea unui fapt nu diminuează valoarea probantă a acestora”, se arată în motivare.
Inculpatul a fost găsit vinovat de toate cele 5 capete de acuzare
Au fost audiate 42 de persoane în cauză.
În drept, fapta inculpatului Ţuţuianu Costel Narcis de a fi agresat-o în seara zilei de 22 ianuarie 2012, în jurul orelor 18:30-19:00, pe fondul unui conflict preexistent determinat de interese materiale, respectiv partajarea unor bunuri comune, pe victima Ţuţuianu (Pruteanu) Ramona Georgiana, provocându-i leziuni care au condus la decesul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 alin. 1 lit. b Cod penal anterior, respectiv art. 188 alin. 1, 189 alin. 1 lit. b noul Cod penal.
Fapta aceluiaşi inculpat de a fi sustras victimei Ţuţuianu (Pruteanu) Ramona Georgiana, în noaptea de 22/23.01.2012, telefonul mobil cu seria IMEI 35723404076925 avut asupra ei şi brăţara din aur pe care o purta la mână, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. g Cod penal anterior, respectiv art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. b noul Cod penal.
Fapta aceluiaşi inculpat de a se fi deplasat în dimineaţa zilei de 23.01.2012, în jurul orei 01:16, cu autoturismul proprietate personală marca Dacia, înmatriculat sub numărul NT-07-ESF, în zona Tunelului de Aducţiune de la Lacul de Acumulare Izvorul Muntelui, unde s-a debarasat de cadavru, revenind la domiciliu în jurul orei 03:46, constituie infracţiunea de profanare de morminte, prevăzută de art. 319 Cod penal anterior, respectiv art. 383 alin. 1 noul Cod penal. Potrivit textului incriminator constituie infracţiunea de profanare de morminte, profanarea prin orice mijloc a unui mormânt, a unui monument sau a unei urne funerare, ori a unui cadavru.
Fapta aceluiaşi inculpat de a fi promis, la data de 08.02.2012, în cadrul unei discuţii post-test o sumă de bani, expertului criminalist, comisar şef Tănase Ionel, în laboratorul său din sediul IPJ Bacău, după ce acesta i-a adus la cunoştinţă concluziile rezultate din interpretarea biodiagramelor, cu scopul de a consemna în raportul scris concluzii contrare celor rezultate din testarea prin folosirea tehnicii Poligraf, constituie infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. 1 Cod penal anterior, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 290 alin. 1 noul Cod penal.
Fapta inculpatului Ţuţuianu Costel Narcis de a fi declarat în fals la data de 17.05.2011, că era necăsătorit, la Biroul notarului public Mârşu Maria, declaraţie în baza căreia s-a întocmit de către notarul public, contractul de vânzare-cumpărare nr. 958, prin care inculpatul a vândut mamei sale, Ţuţuianu Elena, casa de locuit construită în timpul căsătoriei cu victima şi terenul aferent din satul Poiana, comuna Taşca, jud. Neamţ, imobil ce a fost intabulat pe numele cumpărătoarei în cartea funciară a comunei Taşca, judeţul Neamţ, cu scopul de a preîntâmpina partajarea cu victima a imobilului, bun comun, constituie infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 Cod penal anterior, respectiv art. 326 noul Cod penal.
*Profilul inculpatului – “Pune lumea exterioară sub dominaţia sa, cu agresivitate”
Tribunalul, reţine că situaţia de fapt descrisă este confirmată de probele administrate în cauză, faptele săvârşite de inculpatulŢuţuianu Costel Narcis întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor concurente mai sus menţionate, iar el se face vinovat de săvârşirea lor. “În cauză s-a dispus şi efectuat expertiza medico-legală psihiatrică a inculpatului, iar din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. Al/6618/2013, întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti rezultă că numitul Ţuţuianu Costel Narcis nu prezintă tulburări psihice de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale. Are discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat”.
În cuprinsul raportului susmenţionat ca şi profil al inculpatului Ţuţuianu Costel Narcis s-a consemnat că are tendinţa de a pune lumea exterioară sub dominaţia sa, cu agresivitate, insinuând sub masca farmecului sau tandreţii. Acumulează afecte dure (furie, ostilitate): poate fi dubitativ etic care se ascunde. Tendinţa de a purta o „mască socială”, de a se controla. Atitudine faţă de propriile pulsiuni divizată, pe de o parte, încearcă să-şi conştientizeze anumite dorinţe pulsionale, dar pe de altă parte, are o atitudine negativă faţă de ele şi încearcă să le oprească accesul în conştiinţă. Apatie, indiferenţă relaţională, respingerea trebuinţei de ataşament şi de obţinere a plăcerii din bunurile acestei lumi. Tendinţe la comportament antisocial, imaturitate psiho-emoţională, trăire în plan intuitiv-concret, conform principiului „trăieşte clipa”, instinctualitate predominantă, orientare spre lumea materială, etc.
*Probe, expertize, listinguri
Probe importante în dosar au fost avute în vedere de complet. Aşa este cazul raportului de examinare întocmit la data de 24.09.2013 de Biroul Federal de Investiţii din cadrul Departamentului de Justiţie al S.U.A. – Divizia de Tehnologie Operaţională – Unitatea de Analiză Video, Audio şi Imagistică.
Pentru a fi epuizate toate posibilităţile de căutare şi găsire a victimei, în cauză s-a utilizat şi aparatul „ADE” cu lucrători din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, şi folosind material genetic aparţinând victimei (fir de păr), s-a indicat existenţa materialului genetic al victimei în locuinţa părinţilor, în locuinţa inculpatului, la locul de muncă, respectiv firma S.C. Rotmak SRL şi în zona tunelului de aducţiune, conform coordonatelor ce rezultă din procesele-verbale întocmite. De menţionat este faptul că, fiind folosit atât pe drumul forestier, cât şi pe luciul de apă, aparatul a indicat aceleaşi coordonate.
Căutările efectuate cu scafandri nu au dat rezultat datorită faptului că aceştia au putut coborî doar până la aproximativ 40 metri adâncime. Or, din datele tehnice puse la dispoziţie de Societatea Hidroelectrica S.A., care are în administrare Lacul de acumulare Izvorul Muntelui, rezultă că acesta are o suprafaţă totală de 3.040 hectare şi o adâncime maximă de aproximativ 88 metri, respectiv 100 metri în perioadele cu umiditate crescută, fiind populat cu peşti din categoria „peşti răpitori”. “La data de 08 februarie 2013, cu sprijinul lucrătorilor din cadrul S.C. Hidroelectrica şi a unei echipe de specialişti din Olanda (care asigură mentenanţa barajului), s-a folosit un aparat submersibil (R.O.V.) model 3112-SEAEYS, în zonele limitrofe din vecinătatea piciorului barajului şi zonei de revărsare a apei din Tunelul de la Taşca (Tunelul de aducţiune) şi cu toate că nu au fost identificate fragmente de cadavru sau bunuri care să aibă legătură cu cauza, în zona denumită „La tunel” cablul dispozitivului de căutare s-a încurcat în două sfori existente în zonă cu un capăt fixat pe fundul lacului iar celălalt capăt plutind, situaţie ce a impus abandonarea căutărilor”, se mai arată în documentul citat.
*Probele conservate includ cenuşă şi oase
Conform normelor, toate probele utilizate în acest caz sunt conservate la Canera Corpurilor Delicte de la Tribunalul Neamţ. Acestea includ, pe lângă cele amintite până acum, probe biologice cum ar fi păr, urme papilare, o pajama, clame, cenuşă şi un fragment de os găsăte la percheziţia domiciliară la inculpat, un rucsac de pânză şi altele. Toate vor fi distruse după ce sentinţa va rămâne definitivă.
Dosarul se află la Curtea de Apel Bacău, cu un nou termen în luna februarie. Între timp, mama Ramonei a câştigat în instanţă anularea actului de înstrăinare a casei, prin care Ţuţuianu i-a făcut acte mamei lui pe imobil. Sentinţa nu este definitivă şi cauza este încă în faza de contestare. Dacă va avea cine.
Ramona Georgiana Pruteanu a fost declarată decedată prin decizia instanţei.
Cristina IORDACHE