Despre rostopască se spunea ca are o forță egală cu a soarelui și de asta romanii au botezat-o “darul cerului”, iar vracii o culegeau numai în crucea zilei, când soarele era în zodia Leului. Rostopasca este una din cele mai valoroase plante pentru tratarea afecţiunilor pielii, dar şi a celor oculare sau hepatice. În cărţile vechi despre plantele medicinale este amintită drept ”buruiană de cele sfinte”, lucru care vorbeşte despre ”prestigiul” acestei plante în medicina naturistă. Rostopasca este recomandată ca remediu în peste 150 de afecțiuni, de la dermatoze banale, la temutul cancer sau la infecțiile virale, încă imposibil de tratat cu medicamentele actuale. Rostopasca este considerată una dintre cele mai puternice plante de tămăduitoare datorită proprietăţilor sale curative. În medicina populară este cunoscută sub denumirea de negelariţă, pentru că era folosită pentru extirparea negilor. Rostopasca este planta miraculoasă care ne redă vederea şi ne scapă de negi. Rostopasca este o plantă erbacee, perenă, întâlnită în păduri, grădini, pe lângă ziduri, garduri, în câmpii sau zone montane. Frunzele sunt asemănătoare celor de stejar, cu multe nervuri. Seva de culoare galbenă sau portocalie curge abundent când tulpina, ramificaţiile sau rădăcinile sunt rupte. Remediu pentru bolile hepatice De la rostopască se culege partea aeriana a plantei, tulpina, frunzele și florile. Treabă care se face cu grijă mare pentru a nu dezrădăcina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie. Imediat după culegere, tupinile de rostopască se pun la uscat în strat subțire, într-un loc umbros și lipsit de umiditate. Dintr-o jumătate de kilogram de plantă proaspătă rezultă aproximativ o sută de grame de plantă uscată. În stare proaspătă, tulpinile de rostopască lasă un suc (latex) portocaliu, care are proprietăți medicinale foarte importante, pe care planta uscată nu le mai păstrează. Rostopasca este recomandată în terapia naturistă a afecţiunilor hepatice, în procesul de cicatrizare a unor boli de piele, negi, în cazurile de icter, constipaţie, reumatism. Rostopasca este un remediu eficient în bolile de inimă, cum ar fi arterioscleroză cerebrală, ateroscleroză, colesterol mare. Cea mai importantă utilizare a acestei plante este în bolile hepatice, pentru că este un adevărat panaceu pentru bolile de ficat. Planta este eficientă în tratarea hepatitei A, hepatitei B, a cirozei hepatice. Stimulează regenerarea celulei hepatice prin efectele sale drenoare şi tonice. Extractele din rostopască au efect de antibiotic şi pot fi folosite în tratarea tuberculozei pielii, a rănilor, fistulelor, psoriazisului. Alte remedii ale acestei plante minune constau în: stimularea digestiei, creşterea asimilării unor substanţe, precum vitaminele şi mineralele, restabilirea tranzitului intestinal. În timpul administrării ceaiului sau a altor produse pe bază de rostopască trebuie să se evite consumul alimentelor greu digerabile şi solicitante pentru ficat: carne de porc, grăsimi, prăjeli, margarină, unt, brânzeturi grase, alimente conservate, precum şi tutunul şi alcoolul. Tinctura de rostopască se poate folosi pentru tratarea afecţiunilor dermatologice, precum negi, veruci, bătături, eczeme.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU