Expoziţia îşi propune valorificarea unui material arheologic inedit, provenind din inventarele aşezărilor şi necropolelor dacice, de epocă romană (sec. II-III), de pe terasele râurilor Moldova şi Siret.
Dintre siturile arheologice specifice acestei perioade au fost selectate obiecte provenind din săpăturile de la Gabăra – Moldoveni, Văleni, Poiana – Dulceşti, Butnăreşti, Aldeşti, Izvoare – Bahna, David – Văleni, Săbăoani şi Roşiori – Dulceşti.
Cultura dacilor liberi este unitară pe teritoriul românesc, iar termenul respectiv a fost ales convenţional de arheologi pentru a desemna cultura materială a grupurilor de populaţii care au rămas în afara stăpânirii şi autorităţii romane. În pofida situaţiei politice de pe teritoriul Daciei, de după cucerirea romană, aceste triburi stabilite în aşezări deschise, nefortificate, au continuat să aibă legături cu lumea romană, îndeosebi prin schimburi comerciale.
“Prin intermediul obiectelor expuse s-au urmărit două aspecte esenţiale: viaţa cotidiană şi viaţa spirituală a dacilor liberi. Dintre ocupaţiile de bază semnalăm agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, vânătoarea, olăritul, torsul şi ţesutul. În privinţa ritului şi ritualului funerar se observă practicarea ambelor rituri (incineraţia şi înhumaţia) şi depunerea de obiecte pe lângă defuncţi; din gama inventarului amintim prezenţa fibulelor, cataramelor, pandantivelor, monedelor, inelelor, cerceilor, brăţărilor şi în special a mărgelelor, ce se evidenţiază prin materialul folosit (lut, os, sticlă), forme (rotunde, tubulare, sferice) şi varietatea culorilor (albe, verzi, roşii, albastre)”, ne-a declarat Lucian Uţă, purtător de cuvânt al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
După retragerea aureliană (271/272 p. Chr.) şi ca urmare a pătrunderii triburilor migratoare germanice în teritoriul romanizat, dacii liberi au contribuit la apariţia unei noi culturi, denumită de specialişti Sântana de Mureş.
Între organizatorii expoziţiei se numără Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ şi Muzeul de Istorie Roman.
Irina NASTASIU