Elena Cociorva: “Costumul popular va dăinui în timp!”

Costumele populare sunt din ce în ce mai rar purtate, iar cei care mai fac astăzi astfel de haine tradiţionale sunt şi ei pe cale de dispariție. Dar iată că, în satul Negulești (comuna Piatra Șoimului) din județul Neamț, tradiția reînvie prin Elena Cociorva, o bătrână de 70 de ani, care a ridicat meșteșugul popular la nivel de artă.

În zilele noastre, când toată lumea parcă a uitat ce este tradiția, ce înseamnă a purta un costum popular, ie, bundiță sau traistă, Elena Cociorva este hotărâtă să revigoreze taina meșteșugului popular, a portului românesc plin de graţie, simplitate și spiritualitate.

Născută în satul Negulești, din comuna Piatra-Șoimului, Elena Cociorvă a decis să ducă mai departe această îndeletnicire și în aceelași timp să-i ajute pe tineri să nu uite valoarea și frumusețea costumului popular. Încă de la vârsta de 12 ani a început să creeze diverse ţesături cu motive tradiţionale, a utilizat și războiul de țesut cu mare drag și a croit diverse lucrușoare. La vârsta de 50 de ani a avut o perioadă când s-a îndepărtat de arta creării costumelor populare, după moartea soțului ei, timp de 7 ani, stând la mănăstirea Agapia. Însă în scurt timp a înţeles că e nevoie ca povestea tradiţiilor româneşti “să fie spusă atât la ţară, cât şi la oraș”, de aceea a revenit în micul său atelier de la Negulești.

A moştenit talentul şi dragostea pentru aceste meșteșuguri de la mama sa. Ar fi vrut să aibă cui transmite mai departe tainele portului popular, dar din păcate, ne spune ea, “nu prea am avut pe cine învăța; i-am mai învățat pe copii de la biserică, dar tineretul nu mai esti dispus, sunt cu școli, cu una-alta”.

„Lumea începe să se reîntoarcă la tradiţii, eu sper că se vor mai găsi oameni care să vrea să reînvie tradiţia. Mi-am descoperit această pasiune în copilărie, de la mama mea care m-a învăţat torc, să ţes, să croşetez, să tricotez,” au fost cuvintele Elenei Cociorva.

A mai spus că rolul său pe acest pământ pare a fi acela de a transmite mai departe tainele costumului popular şi tradiţiile populare româneşti, de a promova mândria de a fi român, hărnicia şi bunătatea românilor, folclorul şi tot ce ţine de el. “Prin tot ceea ce fac eu încerc să învăţ tinerii să iubească tradiţiile româneşti și să înțeleagă că tainele costumului popular merită a fi învățate“.

Întrebată care ar fi secretul succesului în acest domeniu, ea a răspuns că munca și seriozitate întotdeauna vor face diferența, că încrederea în Dumnezeu şi credința o fac să mergă mai departe.

Dragostea pentru frumos și artă sunt două dintre elementele care au contribuit din plin la dezvoltarea sa spirituală și umană. În momentul de față, dânsa lucrează la câteva comenzi pentru niște persoane de la Roznov, Girov și Săvinești. Printre cererile din trecut se numără Biserica din sat, “Ansamblul Folcloric Datina Străbună” din Negulești, dar și persoane din Italia, Germania care au fost fascinate de frumusețea portului româneasc și care doresc păstrarea unor elemente tradiționale și în zilele noastre.

Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include în structura sa următoarele componente: fustă, catrință, burnețe, ie, batistă albă, traistă, dar poate suferi mici schimbări în funcție de importanţa zilei şi sărbătorii. De asemenea, și statutul social, vârsta dar și simbolistica și preferințele ma pot face diferența între un tip de costum și altul. Durata de lucru pentru a realiza un costum popular întreg durează mai mult de o săptămână, pentru că Elena Cociorva face mai întâi o ie din două piese, care durează cam două zile iar catrința durează cam 4 zile. Preţul unui costum popular realizat cu cusături manuale ajunge până la 500 de lei, catrința pentru adulți este 300 de lei, iar pentru copii întregul costum costă cam 300 de lei.

Modelele pentru lucrări le preia din unele reviste, pentru că pe lână pasiunea pentru costumele populare Elena Cociorva citește foarte mult, se documentează și îi place să fie la curent cu noutățile. “De când sunt acasă , am 15 ani de când am venit de la mănăstire, deapăn, fac pâine caldă, în trecut făceam prosoape pe care le duceam preoților; mi-a fost drag  țesutul și prășitul, curățenia și ordinea în viața mea; și când o fi să plec de pe lumea asta, mi-ar plăcea ori să mor cu capul pe stative, ori făcând treburi prin gospodărie”, a mai spus creatoarea de costume populare, Elena Cociorva.

Portul popular este “o exteriorizare a frumuseţii sufletului” și presupune o muncă destul de asiduă; ”mai întâi urzesc, apoi deapăn, dau prin sul, folosesc spata și ițele, apoi dau la sucală, prind a țese la război, cu călcătorul, suveica și amânarul le fac pe următoarele și tot așa, este o muncă migăloasă, dar frumoasă pentru că portul românesc este menit să ne călăuzească sărbătoarea și bucuria întâlnirii cu semenii noștri; de la naștere și până la moarte, costumul popular a însoțit românul în toate evenimentele vieții sale”, completează doamna Cociorva.

Alexandra GÎRBEA